Nava cu care ar fi fugit Hayssam, liberă la descărcare

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Nava cu care ar fi fugit Hayssam, liberă la descărcare

Eveniment 26 Septembrie 2006 / 00:00 1765 accesări

La începutul lunii trecute, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Bucureşti a decis arestarea navei "Iman T" în Portul Constanţa, considerînd că există indicii care atestă faptul că sirianul Omar Hayssam ar fi părăsit România pe 30 iunie la bordul acestui vas. Iman T este un cargou pentru mărfuri generale şi navighează sub pavilion coreean. Vaporul aparţine firmei Mediteranean Line Inc., înregistrată în Dellaware SUA şi are ca agent societatea Ashila Shipping, iar ca operator naval, firma „Tartoussi Shipping". Aceasta din urmă aparţine omului de afaceri sirian Mohamad Tartoussi, despre care anchetatorii spun că ar fi un apropiat al familiei lui Hayssam, fiind considerat totodată responsabil de fuga teroristului. În momentul arestării, Iman T era încărcată cu cherestea şi tablă de oţel şi se pregătea să plece către porturi din ţările arabe. Din cauză că nava nu a mai putut părăsi portul, fiind pusă sub sechestru de DIICOT, marfa nu a mai ajuns la destinatari, iar proprietarii încărcăturii au căutat o cale de a-şi recupera marfa. Proprietarii cherestelei spun că anchetatorii au decis punerea sechestrului asigurator doar pe cargou nu şi pe marfa de la bord. "Iniţial, Mohamad Tartoussi a refuzat să ne permită să descărcăm cheresteaua aflată la bordul navei. Apoi am vorbit cu procurorii DIICOT Bucureşti şi aceştia ne-au confirmat printr-un act oficial că doar nava este arestată, nu şi marfa. În documentul respectiv emis către societatea noastră se precizează că Iman T este liberă la descărcare", a declarat George Karam, cetăţean libian, patron al societăţii Middle East Trading, care deţine 150 mc din cheresteaua de la bordul navei arestate. Ieri, reprezentanţii societăţii Middle East au reuşit să ajungă la o înţelegere şi cu Tartoussi. "I-am spus că dacă nu ne permite să ne luăm cheresteaua, vom depune plîngere penală împotriva lui. A acceptat şi, împreună cu comandantul navei, a semnat actele prin care se permitea descărcarea lemnului care ne aparţine", a adăugat Karam. Descărcarea materialului lemnos aparţinînd firmei Middle East a început în jurul orei 13.00. "Cheresteaua va fi mutată pe trailere, iar apoi va fi transportată în altă dană, încărcată pe un alt vapor şi livrată clientului", a declarat Mircea Boncotă, directorul SC Middle East Trading SRL Acesta susţine că marfa are o valoare de peste 60.000 de euro şi va fi expediată societăţii KN Son's, cu sediul în Alexandria, Egipt. La operaţiunile de descărcare de ieri a asistat şi cetăţeanul egiptean Mohamad Lnuredin, patronul firmei beneficiare din Egipt. Acesta spune că iniţial a crezut că Middle East a revîndut marfa şi a venit personal în România pentru a se asigura că nu este aşa. Egipteanul nu a ştiut însă să estimeze pierderile cauzate de întîrzierea livrării mărfii. Nici George Karam nu a putut preciza valoarea pagubelor suferite prin blocarea mărfii, timp de două luni. Acesta a precizat că "dacă există marfă care s-a degradat în această perioadă, Mohamad Tartoussi şi-a luat angajamentul că va suporta cheltuielile din buzunarul propriu, şi totodată sirianul va plăti şi operaţiunile de descărcare a navei". Reprezentanţii companiei Middle East Trading spun că restul de cherestea aflată la bordul lui Iman T aparţine altor şase firme, dar nu ştiu dacă acestea au înaintat vreo cerere procurorilor bucureşteni.

Mittal Steel Galaţi îl dă în judecată pe Tartoussi

Şi Compania Mittal Steel Galaţi, a cărei marfă se află pe Iman T, s-a adresat instanţei pentru recuperarea mărfurilor aflate la bord. Numai că societatea gălăţeană a demarat procedurile judiciare împotriva armatorului cargoului, cerînd judecătorilor sechestrarea vasului pentru recuperarea pagubelor rezultate din imobilizarea mărfurilor. Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi, spune că apărătorii societăţii Mittal Steel Galaţi au declanşat procedurile judiciare pentru recuperarea datoriilor cauzate de sechestrarea navei. Acesta susţine că este pentru prima dată cînd se bucură că cineva i-a dat în judecată clienul pe care îl apără pentru că astfel se demonstrează reaua-credinţă a Parchetului şi ce consecinţă a creat măsura luată de procurorul Ciprian Nastasiu. În urmă cu două săptămîni, Haşotti a declarat că procurorul care instrumentează fuga lui Omar Hayssam din România, Ciprian Nastasiu, a pus sechestru asupra navei ImanT, dar nu a numit un custode al acesteia. Conform afirmaţiilor lui Haşotti, dreptul maritim prevede că, în cazul impunerii sechestrului asupra unei nave în vederea confiscării, procurorul trebuie să numească un custode, remunerat de stat, care să se ocupe de conservarea navei. De asemenea, tot statul trebuie să achite cheltuielile de custodie şi întreţinere a navei, şi anume plata echipajului, taxele portuare, telecomunicaţiile, combustibilul etc. În prezent, soarta navei Iamn T se află în mîinile procurorilor din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, care trebuie să decidă dacă măsura de arestare a vasului este legală sau nu. Tartoussi consideră că sechestrarea vasului a fost o măsură absolut abuzivă şi că aşa-zisele confirmări ale prezenţei lui Omar Hayssam la bordul lui Iman T sînt doar nişte declaraţii interpretate în mod voit greşit de procurorii DIICOT Bucureşti. Sirianul neagă faptul că şeful de echipaj şi doi dintre marinari l-ar fi recunoscut în nişte poze pe Hayssam ca fiind un bărbat ascuns pe navă, pe 30 iunie. De asemenea, Tartoussi a infirmat şi acuzele conform cărora planul de evadare al lui Omar Hayssam ar fi pus la cale de el, împreună cu fratele său, Yusuf Tartoussi, şi de Omar Mucles, fratele omului de afaceri suspectat de terorism. De mai bine de două săptămîni, armatorul lui “Iman T” refuză să mai achite vreo factură rezultată din cheltuielile curente ale vasului, considerînd că statul trebuie sa plătească toate pagubele, el fiind cel care a dispus sechestrul. Armatorul navei susţine că pe 1 septembrie, pagubele rezultate din nedescărcarea mărfii au atins 150.000 euro. Căpitania Zonală a Portului Constanţa cere la rîndul său plata unei chirii de 300.000 de euro.



12