Nave de război ruseşti din cadrul a trei flote, de la Marea Baltică, Marea Nordului şi din Marea Neagră, au ieşit în larg, îndreptându-se spre Oceanul Atlantic, pentru manevre navale, însă vor intra şi în portul sirian Tartus, pentru alimentare. Oficial, Moscova neagă că aceste aplicaţii ar avea vreo legătură cu războiul civil din această ţară, a comentat, ieri, presa rusă. Navele din componenţa Flotei Nordului constituie nucleul acestui grup, printre ele figurând nava antisubmarin Amiral Ceabanenko, navele de debarcare Aleksandr Otrakovski, Gheorghi Pobedonoseţ şi Kondopoga, precum şi vasele de alimentare Nikolai Ciker şi Serghei Osipov. Flota rusă din Marea Baltică este reprezentată de nava Iaroslav Mudrîi şi petrolierul Lena. Flota de la Marea Neagră participă la aceste manevre de amploare cu nava antisubmarin Smetlivâi, cu escortă.

Informaţiile despre marşul navelor ruseşti spre coasta siriană au apărut în contextul în care presa internaţională a informat că în partea de est a Mediteranei se află un grup naval al NATO, compus din fregate germane, turceşti şi franceze. Misiunea acestora, potrivit datelor oficiale, are un caracter antiterorist, dar unii analişti ruşi au presupus că NATO intenţionează în acest fel să intimideze puţin Damascul. Anterior, fregatele respective s-au aflat într-o misiune în largul coastei somaleze. O parte din presa occidentală şi rusă susţine că la Tartus pot fi ancorate submarine cu propulsie nucleară şi prin acest port se efectuează livrările de armament rusesc către Siria. Tartus este al doilea oraş-port ca mărime din Siria. Populaţia principală de aici este compusă din musulmani alawiţi, care îl susţin cu fervoare pe preşedintele Bashar al-Assad.

Zvonuri privind trimiterea unor nave de război ruseşti cu trupe la bord pe coasta Siriei au apărut şi înainte. La începutul verii, presa iraniană relata că este vorba de aplicaţii de anvergură la care vor participa nu doar nave ruseşti, ci şi vase siriene, chineze şi iraniene. În total, după cum anunţau acestea, urmau să participe circa 90.000 de militari reprezentând forţele terestre, maritime şi aeriene, precum şi aproape 400 de avioane şi mii de tancuri. Ministerul rus al Apărării a catalogat evaziv aceste informaţii, drept dezinformare menită să ducă la escaladarea situaţiei din Siria şi care nu reflectă realitatea.

ULTIMATUM OCCIDENTAL Un proiect de rezoluţie înaintat miercuri la ONU de occidentali acordă zece zile regimului sirian pentru încetarea utilizării de arme grele în oraşele rebele din Siria. Proiectul prevede că dacă autorităţile siriene nu respectă adoptarea acestui text, Consiliul de Securitate va impune imediat măsurile prevăzute de articolul 41 din Carta ONU. Acest articol prevede sancţiuni diplomatice şi economice, fără însă a se recurge la o intervenţie militară pentru a forţa o ţară să adopte deciziile ONU. Textul cere celor două tabere, atât puterii cât şi opoziţiei, să aplice urgent şi în totalitate planul Annan, însemnând, printre altele, încetarea imediată a tuturor violenţelor, precum şi demararea procesului de tranziţie politică definit în timpul reuniunii de la Geneca a Grupului de Acţiune în Siria, din 30 iunie. Rezoluţia prelungeşte mandatul Misiunii de Supervizare a ONU în Siria (MISNUS) cu o durată de 45 de zile, pe baza recomandărilor secretarului general al ONU. Rusia califică drept inacceptabil proiectul de rezoluţie pe tema Siriei, ameninţând să îl blocheze prin veto.