Naveta americană Discovery, devenită un simbol al NASA, a zburat, ieri, deasupra capitalei Washington D.C., înainte de a se îndrepta spre muzeul pentru aviaţie şi spaţial al Institutului Smithsonian, situat în statul Virginia, în apropiere de aeroportul Dulles. Discovery, transportată de un Boeing 747 modificat, a zburat peste monumentele din centrul Washingtonului, în jurul orei locale 10, la o altitudine de numai 457 de metri. Naveta s-a apropiat de capitala SUA dinspre vest. Numeroase persoane s-au urcat pe clădirile din oraş, pentru a o vedea. Anterior, mulţi americani s-au strâns pe litoralul din Florida, pentru a vedea Discovery decolând pentru ultima oară de la Centrul Spaţial Kennedy. Când naveta s-a ridicat pe pe pistă, circa 2.000 de oameni, printre care zeci de veterani NASA, au început să aclame.

Discovery a fost cea mai utilizată navetă din flota NASA, având la activ 39 de misiuni. Naveta a fost scoasă din uz iar programul spaţial american a fost desfiinţat în 2011. Programul spaţial al NASA a fost ordonat de preşedintele Richard Nixon, în 1972, la trei ani după ce omul a ajuns pe Lună prin programul Apollo. Prima navetă a SUA, Columbia, a fost lansată în aprilie 1981. De atunci, echipajele de pe navete au reparat sateliţi, au făcut studii ştiinţifice şi au transportat material şi oameni pe Staţia Internaţională Alpha, o construcţie aflată pe orbită, de mărimea unui teren de fotbal. În cele 134 de misiuni efectuate, cele cinci navete spaţiale ale Americii au transportat 355 de astronauţi. Două dintre ele, Challenger în 1986 şi Columbia în 2003, au explodat în zbor, făcând în total 14 morţi.

ULTIMELE TESTE Compania americană SpaceX se află foarte aproape de a realiza primul zbor spaţial privat spre Staţia Spaţială Internaţională, ce ar putea avea loc pe 30 aprilie, a declarat un director de la NASA. ”Totul pare să fie în regulă pentru o lansare pe 30 aprilie, dar trebuie să rămânem prudenţi, întrucât mai avem încă multe lucruri de făcut”, a declarat William Gerstenmaier, directorul departamentului de programe spaţiale de la NASA, la finalul unei şedinţe de peste patru ore la centrul spaţial pe care NASA îl deţine în Houston, la care au participat specialiştii agenţiei americane şi de la Space Exploration Technologies (SpaceX).

O altă reuniune este prevăzută pentru 23 aprilie, pentru a discuta stadiul în care se vor afla pregătirile pentru acest prim zbor al capsulei Dragon, produsă de SpaceX şi pentru a da acceptul final pentru lansare. Inginerii de la NASA vor trebui, printre altele, să verifice programele informatice ale societăţii SpaceX, pentru a se asigura că acestea sunt compatibile cu cele de la bordul Staţiei Spaţiale. Lansarea capsulei Dragon, cu ajutorul rachetei lansatoare Falcon 9, creată de SpaceX, este prevăzută să aibă loc de la baza aeriană Cape Canaveral din apropiere de Centrul Spaţial Kennedy.

ŞANSE DE SUCCES MODERATE Capsula Dragon, care are o greutate de şase tone, o lungime de 5,2 metri şi un diametru de 3,6 metri, va deveni, dacă totul se va desfăşura conform planurilor, primul vehicul spaţial privat care se va conecta la Staţia Spaţială. Pentru această primă conectare, astronauţii de la bordul Staţiei Spaţiale vor folosi un braţ robotizat al staţiei, pentru a prinde capsula Dragon, care va efectua aceleaşi manevre de apropiere de Staţia Spaţială ca şi vehiculul de tip cargo automatizat european ATV şi cel japonez HTV, urmând să realizeze, înainte de conectare, un zbor în jurul acesteia, la o distanţă de 2,5 kilometri, înainte de a se apropia de Staţie. După încheierea misiunii, capsula Dragon se va desprinde de Staţie şi va reveni pe Terra, urmând să fie recuperată din apele Oceanului Pacific, în largul coastelor californiene.

Elon Musk, fondatorul companiei SpaceX, care a făcut avere graţie firmei sale de pe Internet PayPal, a recunoscut, în timpul conferinţei de presă, dificultatea unei conectări între cele două vehicule spaţiale, întrucât Staţia Spaţială şi Dragon vor pluti pe orbită în jurul Terrei, zburând fiecare cu o viteză de 27.000 de kilometri pe oră. Acesta s-a declarat de un optimism prudent în privinţa şanselor de succes pe care le are această misiune, precizând că societatea SpaceX a lansat deja cu succes două rachete Falcon 9 şi a reuşit să trimită pe orbită capsula Dragon şi să o readucă în atmosfera terestră, în 2010, o premieră pentru sectorul spaţial privat. În caz de eşec, SpaceX prevede un al doilea zbor de teste spre Staţia Spaţială.

CONTRACTE PRIVATE Odată cu retragerea din circulaţie în iulie 2011 a navetelor spaţiale americane, după trei decenii de funcţionare, timp în care au ajutat la asamblarea Staţiei, NASA mizează pe sectorul privat pentru a asigura, la costuri mai mici, aprovizionarea staţiei şi transportul astronauţilor la bordul avanpostului orbital. Agenţia spaţială americană intenţionează să îşi consacre eforturile exclusiv în domeniul explorării zonelor îndepărtate ale spaţiului. Pentru aprovizionarea Staţiei Spaţiale, NASA a reţinut, în afară de SpaceX, compania Orbital Sciences Corporation, în virtutea unui contract estimat la peste 3,5 miliarde de dolari. NASA a distribuit, totodată, 270 de milioane de dolari unor companii considerate promiţătoare în domeniul transportării astronauţilor la bordul ISS. Este vorba, în afară de SpaceX, de companiile Boeing, Sierra Nevada şi Blue Origin. După ultimul zbor al unei navete spaţiale americane, în iulie 2011, NASA depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi trimite astronauţii la bordul Staţiei, până la crearea unui nou vehicul spaţial american, prevăzut a fi lansat cel mai devreme în anul 2015.