• O misiune reuşită • Naveta Endeavour, având la bord un echipaj format din şase astronauţi, s-a desprins de Staţia Spaţială Internaţională, în seara de duminică spre luni şi şi-a început drumul spre Pământ, etapă ce va încheia penultima misiune NASA în spaţiu cu actuala clasă de naveta orbitale. Endeavour s-a desprins în timp ce se afla la aproximativ 322 de kilometri deasupra Boliviei. Imediat după desprindere, pe Staţia Spaţială a fost auzit un sunet de clopot, pentru a saluta plecarea lui Endeavour, conform unei tradiţii împrumutate de la marină. Naveta urmează să aterizeze mâine, la capătul unei misiuni de 16 zile şi va trece în inventarul unui muzeu californian.

În cele 12 zile şi 22 de ore petrecute pe Staţia Spaţială, membrii echipajului lui Endeavour au efectuat patru ieşiri în spaţiu, pentru a finaliza asamblarea părţii americane a avanpostului orbital de o sută de miliarde de dolari, un proiect dezvoltat de 16 ţări, care a fost instalat pe orbită începând din 1998. Principalul obiectiv al misiunii pe cale să se încheie a fost transportarea şi instalarea pe Staţie a unui uriaş detector de raze cosmice, în cadrul unui experiment în valoare de două miliarde de dolari, dedicat investigării Universului invizibil şi explicării începuturilor Universului. Acest spectrometru este cel mai scump dispozitiv transportat vreodată de o navetă spaţială. Acest experiment face parte deja din tradiţia de secole a oamenilor de ştiinţă de a explora părţile componente ale materiei, de la elementele chimice la atomi şi apoi la particulele subatomice. Instrumentul ştiinţific ce cântăreşte nu mai puţin de şapte tone a fost construit în 17 ani, de peste 600 de oameni de ştiinţă din 16 ţări. Inima acestui spectrometru este un inel magnetic cu diametrul de aproape un metru. Acest magnet fabricat în China va curba traiectoria particulelor cosmice polarizate electric, în timp ce acestea trec prin opt senzori, permiţându-le oamenilor de ştiinţă să le identifice şi să le studieze proprietăţile.

• Întrebări fundamentale • Acest experiment va face lumină asupra unor probleme fundamentale, extrem de importante pentru înţelegerea naşterii Universului şi pentru înţelegerea unor caracteristici de bază ale acestuia. Una dintre aceste întrebări este de ce Universul este dominat de materie şi de ce a dispărut aşa-numita antimaterie? În timp ce materia este formată din particule familiare, precum protonii şi electronii, antimateria este o colecţie de particule identice dar cu sarcină electrică opusă particulelor de materie. Teoriile din prezent se chinuie să explice de ce materia este dominantă în Univers. Prin studierea radiaţiilor cosmice, spectrometrul poate determina dacă în Univers există încă surse semnificative de antimaterie. O altă întrebare importantă este cea legată de natura aşa-numitei materii întunecate, ce este mult mai răspândită în Univers decât materia obişnuită cu care suntem familiari şi din care suntem creaţi. Acest experiment poate explica şi ce este această materie întunecată şi cum se comportă în relaţie cu materia obişnuită.

Ultima lansare a unei navete spaţiale americane, Atlantis, a fost stabilită pentru data de 8 iulie. Prevăzut iniţial pentru 28 iunie, ultimul zbor al unei navete a fost amânat din cauza întârzierii cu două săptămâni a lansării lui Endeavour, ca urmare a unei probleme la sistemul electric. Lansarea navetei Atlantis spre Staţia Spaţială, al 135-lea şi ultimul zbor al unei navete din actuala clasă de vehicule spaţiale americane, este prevăzută la Centrul Spaţial Kennedy, de lângă Cape Canaveral, în statul Florida. Atlantis va avea la bord patru astronauţi care au mai zburat în spaţiu. Este a 33-a misiune a navetei Atlantis şi al 37-lea zbor al unei navete pentru extinderea Staţiei Spaţiale.