Meseria de navigator a fost privită, ani de-a rândul, ca una bănoasă, care îţi oferea avantajul de a vizita diverse porturi din străinătate. În ultimii ani, însă, pentru marinarii din statele europene, este din ce în ce mai greu să aibă o carieră în acest domeniu. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii sindicatelor navigatorilor, în urma unui studiu realizat atât în rândul membrilor echipajelor, cât şi al armatorilor. Rezultatele studiului au fost dezbătute în cadrul întâlnirii Comisiei Sectoriale pe dialog social din ministerele transporturilor din UE, care a avut loc pe 7 decembrie, la Bruxelles, printre participanţi numărându-se şi reprezentantul Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor (ITF) în România, totodată şi preşedintele Sindicatului Naţional al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcioiu. „Unul din motivele pentru care cariera de navigator în Europa a intrat în declin îl constituie nivelul ridicat de trai din ţările UE, care face ca salariile solicitate de cetăţenii europeni să fie mai mari. Evident, acest lucru nu corespunde nevoilor armatorilor, pentru care reducerea costurilor reprezintă un factor important”, a declarat reprezentantul ITF România după participarea la întrunirea de la Bruxelles. Aşa se face că mulţi armatori preferă să-şi recruteze personalul din alte state, cu un nivel de trai mai scăzut şi cu pretenţii salariale mai mici. Decizia de a apela la navigatori din alte state (ex. Filipine, India, Pakistan etc.) nu este una dificilă pentru armatori, în condiţiile în care, pentru bani mai puţini, pot avea echipaje cu aceeaşi pregătire ca europenii.

SALARII MAI MARI, COMPETENŢE MAI BUNE Pentru a face ca armatorii să accepte să plătească europenilor salarii mai mari, este nevoie de îmbunătăţirea cadrului educaţional din UE. „Vorbim de creşterea calităţii muncii oferite de navigatorii europeni, în aşa fel încât, în schimbul plăţii unor salarii mai mari, armatorii să aibă parte de cele mai bune servicii care există pe acest segment al pieţii muncii”, a mai spus Mihălcioiu. Din păcate, chiar dacă problema salariilor şi a nivelului de pregătire se va rezolva, există încă state UE (printre care şi România), în care viitorul marinarilor este îndoielnic. Motivul? Legislaţia defectuoasă realizată de fostele guvernări.

MARINAR LA 65 DE ANI Mai exact, în ciuda nenumăratelor accidente care au loc pe mare, meseria de navigator nu este trecută în categoria meseriilor cu risc, ceea ce înseamnă că „lupii de mare” români trebuie să iasă la pensie la 65 de ani. „Nu poţi să ceri acestui segment de angajaţi să muncească până la 65 de ani, în condiţiile în care, la bordul navelor, membri ai personalului care să aibă peste 50 de ani pot fi doar doi: comandantul navei şi mecanicul şef. Atât! Armatorii nu angajează alţi membri ai echipajului care au peste 50 de ani, pentru că nu pot face faţă, fizic, cerinţelor postului”, a explicat Mihălcioiu.

Indiferent de munca pe care o fac la bordul navei, membrii echipajului trebuie să fie în cea mai bună formă atât din punct de vedere fizic (pentru cei care execută diverse munci care necesită forţă, rezistenţă şi agilitate) cât şi psihică (pentru cei care calculează traiectoria navei şi care sunt responsabili cu aducerea acesteia în siguranţă în portul-destinaţie). Or, odată cu înaintarea în vârstă, organismul începe să se uzeze şi nu mai răspunde la fel de rapid sau de corect la comenzile primite. Este situaţia ideală producerii unui accident de muncă cu consecinţe grave.

Potrivit statisticilor SLN, numai anul trecut au fost nouă marinari români care şi-au pierdut viaţa la bordul navelor, în creştere faţă de 2010, când au fost înregistrate şapte decese. Printre navigatorii care şi-au găsit sfârşitul anul trecut s-a numărat şi un bărbat de 47 de ani din Tulcea, îmbarcat ca fitter pe nava „AstroSirius”. El a murit în timpul unei operaţiuni la care lua parte, când o tablă a căzut peste el şi l-a zdrobit. Dar, pentru fostele guvernări, să lucrezi pe o navă nu presupune riscuri!