Creşterea economico - socială a României post-decembriste s-a bazat în cea mai mare parte pe dezvoltarea oraşelor din punct de vedere economic. Afacerile prospere şi marile centre industriale au propulsat anumite localităţi, aparent fără perspective, în topul celor mai bogate oraşe ale ţării. În această situaţie se află şi două localităţi din judeţul Constanţa care, deşi numără puţin peste 20.000 de locuitori, se pot lăuda cu bugete impresionante. Cine ar fi bănuit că oraşul îndrăgit de copii pentru taberele şcolare, Năvodari, sau oraşul situat pe malul canalului Dunăre - Marea Neagră, Cernavodă, se numără printre cele mai bogate oraşe din ţară? Răspunsul este simplu: în aceste localităţi îşi desfăşoară activitatea două dintre cele mai recunoscute şi prospere societăţi din ţară - Rafinăria Petromidia (Năvodari) şi Centrala Nucleară Electrică (Cernavodă). Datorită contribuţiei celor două societăţi la bugetele locale, Năvodari şi Cernavodă au fost incluse în clubul celor mai prospere oraşe ale României, din punctul de vedere al bugetelor Consiliilor Locale. La Năvodari, cel mai important contribuabil la bugetul local este Petromidia - Rompetrol Rafinare, care aduce anual două milioane de lei, reprezentînd între 6% şi 10% din bugetul lărgit al Consiliului Local. Veniturile oraşului au crescut, în ultimii ani, de la aprox. 35 milioane de lei, în 2005, la circa 42,1 milioane de lei, anul trecut. Pentru acest an, bugetul estimat este de 53 milioane de lei, din care veniturile proprii reprezintă aprox. 31 milioane de lei. Chiar şi aşa, primarul Tudorel Calapod a declarat că nu este mulţumit în totalitate de contribuţia societăţilor care activează pe platforma Petromidia. “Sînt multe unităţi economice cu activitate în Petromidia, dar care îşi varsă contribuţia în bugetul altor localităţi. Şi asta numai pentru că îşi au sediul administrativ în oraşele respective“, a spus Calapod. Celălalt oraş din judeţul Constanţa aflat în topul localităţilor puternic susţinute de mari unităţi economice este Cernavodă, care a cunoscut o puternică dezvoltare în ultimii ani datorită prezenţei Centralei Nucleare Electrice. O parte importantă a locuitorilor urbei lucrează la Centrală, fapt care a dus la creşterea veniturilor pe cap de locuitor. Potrivit datelor furnizate de către Primăria Cernavodă, bugetul lărgit al oraşului este împărţit la peste 1.000 de lei pe cap de locuitor. Centrala Nucleară aduce, de la an la an, tot mai mulţi bani la bugetul local. Astfel, veniturile totale ale oraşului au crescut în doar un an cu peste 5 milioane de lei, de la 18,03 milioane lei, în 2005, la aprox. 24 milioane lei, anul trecut. Din acestea, în proporţie de peste 50% reprezintă venituri proprii, respectiv 12,4 milioane lei, în 2005, şi 15,88 milioane de lei, anul trecut. În privinţa cheltuielilor, acestea cresc direct proporţional cu veniturile, respectiv 18,01 milioane lei în 2005 şi 23,99 milioane lei anul trecut. Cea mai importantă contribuţie a Centralei Nucleare Electrice la dezvotarea oraşului se desfăşoară prin Programul Social de Urgenţă al Guvernului, care a fost lansat de fosta guvernare PSD. Datorită acestui proiect, care a avut drept scop dezvoltarea pe termen scurt a oraşului Cernavodă, în paralel cu ridicarea Centralei Nucleare Electrice, s-au făcut investiţii de mare anvergură în scurta istorie de după 1989. Printre cele mai importante obiective construite se numără: Liceul Energetic, Podul Sf. Maria, Spitalul orăşenesc şi reabilitarea sistemului de distribuţie a energiei termice, care au consumat zeci de milioane de euro. Tot pe banii veniţi de la Centrala Nucleară, autorităţile au construit săli de sport, parcuri, au renovat străzi şi au rezolvat problema apei calde şi a căldurii. În ciuda acestor investiţii enorme, derulate prin Centrala Nucleară Electrică, Cernavodă se confruntă cu o serie de probleme sociale, printre care lipsa locurilor de muncă, a locuinţelor sociale, ceea ce face ca oraşul să se numere printre localităţile cu mulţi locuitori care trăiesc la limita sărăciei.