Creștinii ortodocși se pregătesc pentru Postul Paștelui, care anul acesta va debuta pe 14 martie și va dura până pe 1 mai. În toată această perioadă vor fi numai două dezlegări la peşte - de Buna Vestire şi de Florii. Sâmbăta trecută, cunoscută în popor sub denumirea de Moşii de iarnă, s-a săvârșit în toate bisericile Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Totodată, slujbe de pomenire s-au săvârşit şi în cimitire, la morminte, unde constănțenii au venit în număr mare, la fel ca în fiecare an. De luni, 7 martie, intrăm în Săptămâna albă sau a brânzei, care ne pregăteşte treptat pentru asprimea din Postul Mare. În această săptămână, creștinii intră deja în atmosfera de post și de rugăciune. În Săptămâna albă, mulți credincioși ortodocși nu vor mai mânca preparate din carne, însă vor mai putea consuma lapte, brânză, ouă și pește.

DE CE PUN FEMEILE BRÂNZĂ ÎN CADĂ Legat de această săptămână sunt multe tradiții și obiceiuri care se respectă în popor. Se spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu îți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap decât dacă pui în cadă o bucățică de brânză. În Miercurea albă, adică pe 9 martie, tradiția spune că nu se spală rufe și nu se face baie. În Joia Furnicilor, pe 10 martie, femeile din unele zone ale țării fac o turtă din făină sau mălai, pe care o ung cu unt sau cu brânză şi o pun pe un muşuroi. Prin tradiţie, se crede că insectele sunt îmbunate şi nu vor face pagube gospodarilor în timpul verii. În vinerea din Săptămâna albă dinainte de Postul Paştelui se mănâncă numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. Tot în această zi se spun rugăciuni. În unele sate, tinerii practică această tradiţie pentru a avea noroc în căsnicie. În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană, alături de colăcei şi colivă cu lumânări mici. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Săptămâna albă dinainte de Postul Paştelui se încheie cu duminica de Lăsatul Secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști. La masa de sărbătoare se consumă doar bucate de culoare albă, pentru că este dezlegare la produsele lactate. Duminica Lăsatului Secului de brânză se numeşte şi Duminica iertării şi împăcării. Rudele, prietenii şi vecinii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii pentru eventualele greşeli, pentru a intra cu sufletul curat în post. Prin tradiţie, cei care se consideră vinovaţi aduc persoanei căreia își cer iertare prăjituri, cozonaci, nuci şi fructe.