Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din energiile fosile au înregistrat o creștere pe plan mondial în 2017, după trei ani de stagnare, potrivit unui studiu publicat luni în marja celei de-a 23-a conferințe pentru climă care este organizată de ONU (COP23) în orașul german Bonn, informează AFP. Emisiile de CO2 asociate industriei bazate pe arderea de carburanți fosili vor crește în acest an în medie cu 2% în raport cu 2016 (între 0,8% și 2,9%) și vor atinge un record de 36,8 miliarde de tone, după ce au înregistrat un nivel stabil între anii 2014 și 2016, a subliniat Global Carbon Project în al 12-lea bilanț anual al său, realizat de oameni de știință din lumea întreagă. "Omenirea nu și-a atins deci încă „vârful“ de emisii", notează autorii studiului, publicat în Nature Climate Change, Environmental Research Letters și Earth System Science Data. "Acest lucru arată că trebuie să acționăm cu o mai mare fermitate. Trebuie să uităm orice sentiment de autosatisfacție", au adăugat cercetătorii. "Este o mare decepție", a subliniat unul dintre autori, Corinne Le Quere, cercetătoare la universitatea britanică East Anglia. "Cu emisii de 41 de miliarde de tone de CO2 estimate pentru 2017 (dacă se adaugă și efectul despăduririlor, n.r.), riscăm să nu mai avem timp pentru a păstra creșterea temperaturii globale sub pragul de 2 grade Celsius și, a fortiori, sub pragul de 1,5 grade Celsius", obiectiv fixat prin Acordul pentru climă de la Paris, adoptat la sfârșitul anului 2015 cu scopul de a limita efectele încălzirii globale.

Pentru a realiza acest obiectiv "ar trebui ca emisiile să își atingă nivelul maxim în următorii ani și să scadă după aceea, cu rapiditate", a reamintit aceeași cercetătoare.

China, care generează 28% din totalul gazelor cu efect de seră și care a permis ameliorarea situației globale în ultimii an, reducându-și consumul de cărbune, se află în mare parte la originea înrăutățirii situației în 2017, notează oamenii de știință. Alte cauze sunt noul "boom" al producției industriale și producția hidroelectrică scăzută, din cauza secetelor. De asemenea, în Statele Unite emisiile vor scădea mai puțin (-0,4% față de media anuală recentă de -1,2%). Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când consumul de cărbune va crește în această țară (+0,5%), din cauza scumpirii gazelor naturale. India va cunoaște o creștere mai mică a emisiilor sale în 2017 (+2%), însă această încetinire va fi temporară, au avertizat oamenii de știință.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN UE

În UE, emisiile vor scădea cu o viteză mai mică în raport cu deceniul precedent (-0,2%). Principalii emițători sunt, în ordine, China, Statele Unite, India, Rusia, Japonia, Germania, Iran, Arabia Saudită, Coreea de Sud și Canada (UE, în ansamblul ei, se află pe locul al treilea). "Mai mulți factori arată o continuare a creșterii emisiilor mondiale în 2018", a subliniat Robert Jackson, profesor la Universitatea Stanford. Cu toate acestea, este puțin probabil ca emisiile de gaze cu efect de seră să atingă din nou ritmurile de creștere accelerată din anii 2000 (peste 3% anual), estimează oamenii de știință, care prevăd mai degrabă ritmuri ușor pozitive sau chiar o stabilizare, conform angajamentelor naționale luate până în acest moment de țările semnatare ale Acordului de la Paris.

Există și un semnal încurajator: în perioada 2007-2016, 22 de țări au înregistrat scăderi ale emisiilor de CO2, în pofida creșterii economice. În schimb, aceste emisii au crescut în alte 101 țări. Energiile regenerabile se dezvoltă într-o manieră remarcabilă (+14% pe an în ultimii cinci ani), însă va fi nevoie să treacă "câțiva ani pentru ca ele să aibă un impact semnificativ asupra emisiilor globale de CO2". Comunitatea internațională, ai cărei reprezentanți s-au reunit la Bonn pentru a participa la COP23, un eveniment ce se va încheia vineri, încearcă să se pună de acord în privința normelor de implementare a Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește consolidarea angajamentelor naționale luate de statele semnatare.