Două dezbateri despre rentabilitatea revistelor culturale pe piaţa media, moderate de scriitorii Yves Broussard şi Cassian Maria Spiridon, au încheiat lucrările primei ediţii a Forumului European al Revistelor Literare, ţinut la Hotelul Oxford din Mamaia. Cei circa 40 de scriitori, membri în colectivele de redacţie sau în conducerea unor reviste culturale din ţară şi străinătate, au analizat, ieri, problemele cu care se confruntă publicaţiile culturale pentru a supravieţui pe piaţă. În cadrul dezbaterilor „Supravieţuirea revistelor literare şi promovarea culturii vii” şi „Spiritul critic versus spiritul comercial”, moderate de Yves Broussard, preşedinte al Consiliului de Administraţie al revistei „Archers” din Marsilia, şi Cassian Maria Spiridon, redactor-şef al revistei „Convorbiri literare” din Iaşi, au fost atinse probleme precum distribuţia, bugetul, subvenţiile de la stat, dar şi aspecte legate de marketing şi promovare.

Mulţi dintre cei care realizează astfel de reviste în România au susţinut necesitatea fondurilor publice pentru supravieţuirea publicaţiilor. „Este necesară subvenţia, pentru că rolul revistelor culturale face să crească această necesitate. Revistele sînt o investiţie pe termen mediu şi lung şi ineficiente financiar pe termen scurt. Vrem nu vrem, revistele sînt locul unde toţi creatorii activi îşi pot afirma laboratorul de creaţie. Ştim ce se întîmplă în literatura unei ţări din revistele acelei ţări”, a spus Cassian Maria Spiridon.

Pe de altă parte, unele voci au motivat necesitatea profitului unei astfel de publicaţii, vorbind în termeni economici despre gestionarea unei reviste culturale. Printre aceştia s-a numărat şi Constantin Stan, redactor la „Ziarul de duminică”. „Statul nu face altceva decît să gestioneze un ban public, ar trebui mult mai multă ofensivă pentru a face acest lucru, pentru că banul public provine şi de la cititorii revistelor de cultură. Trebuie conştientizate aceste lucruri, pentru că altfel vom avea mereu imaginea unui grup care cerem, care vrem de la stat, a unor neproductivi (...) În acest moment, noi punem accent pe vînzător, însă toată lumea pune accentul pe cumpărător. Legea afacerilor spune că ţinta este întotdeauna cumpărătorul, acesta este spiritul comercial al vremurilor în care trăim”, a spus Constantin Stan, atrăgînd atenţia că, pentru a supravieţui pe piaţă, revistele culturale ar trebui să se centreze pe publicitate, care „vinde produsul”.

Menachem Falek, reprezentant al revistei „Moznaim” din Israel: „Dacă ne folosim inteligent de internet, putem ajunge şi la tineret, la o parte din scriitorii de mîine”

În ceea ce priveşte piaţa revistelor culturale din străinătate, participanţii la Forumul Revistelor Literare de la Mamaia au ajuns la concluzia că peste tot sînt aceleaşi probleme. În acest sens, Jean-Max Tixier, directorul revistei „Autre Sud” din Marsilia, a susţinut că şi în Franţa, editorii se confruntă cu probleme legate de calitatea textelor şi distribuţie. „Faptul că sîntem într-un loc şi producem acolo nu înseamnă că ne dă vreun avantaj. Esenţială este calitatea textului, ce aduce el, şi nu provenienţa sa”, a spus Tixier.

Menachem Falek, de la revista „Moznaim” din Israel, a susţinut că singura cale de atragere a publicului spre revistele culturale este internetul. „Problemele pe care le-am auzit aici sînt aceleaşi probleme pe care le avem şi noi în Israel. Şi acolo există un Minister al Economiei şi unul al Culturii. Mi s-a părut că oamenilor le e frică să spună cuvîntul internet. Internetul este un tunel de care ne putem folosi. Dacă ne folosim inteligent de internet, putem ajunge şi la tineret, la o parte din scriitorii de mîine”, a explicat Falek.

Forumul European al Revistelor Literare s-a desfăşurat în perioada 6-8 august şi a fost organizat de Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editorilor din România şi Consiliul Judeţean Constanţa. Manifestarea i-a reunit pe reprezentanţii unor cunoscute reviste literare şi de cultură din cinci ţări membre ale Uniunii Europene (Franţa, Spania, Austria, Ungaria, Bulgaria), precum şi din SUA, Israel, Serbia, Ucraina şi R. Moldova. Alături de invitaţii din străinătate au participat şi 20 de redactori-şefi ai unor reviste literare româneşti care fac parte din Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER). La eveniment au fost prezenţi scriitori precum Gellu Dorian, Lucian Vasiliu, Mircea Ghiţulescu, Dan Mircea Cipariu, Mihaela Albu, dar şi Claudiu Istrate, directorul executiv al Federaţiei Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România, şi Ion Tomescu, preşedintele APLER.