Propunerea ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, de a stopa finanţarea spitalelor private, sumele astfel recuperate fiind îndreptate către spitalele publice, n-a făcut altceva decât să revoluţioneze investitorii privaţi din sectorul sanitar. Pe piaţa din România, unităţile sanitare private, fie în regim ambulator, fie de spitalizare de zi sau lungă durată, au apărut tocmai ca urmare a cererii de servicii medicale de calitate superioară, unităţile publice aflându-se în imposibilitate de dezvoltare, subfinanţarea constituind principalul motiv. În condiţiile date, asiguraţii români internaţi în multe dintre spitalele publice au fost şi sunt obligaţi să se mulţumească doar cu un pat ruginit, cu salteaua ruptă, cu încăperi sumbre, cu servicii medicale oferite pe jumătate, chiar dacă sunt plătitori la Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FUASS) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Mai mult decât atât, spitalele publice au acumulat datorii importante la diferiţi furnizori, astfel că aceştia au refuzat să mai onoreze cererile unităţilor sanitare cu paturi. Rezultatul? Pacienţii vin de acasă cu medicamente, dar şi materiale sanitare. Este tot mai evident că statul nu poate, cel puţin deocamdată, să facă mai nimic pentru sectorul sanitar, chiar dacă este unul dintre cele mai importante. Acolo unde autorităţile locale au tratat serios Sănătatea, imediat de la preluarea spitalelor din punct de vedere administrativ, unităţile au început să-şi schimbe „faţa”. Un exemplu elocvent, la Constanţa, este cel al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, dorind cu orice preţ să asigure constănţenilor servicii medicale de cea mai bună calitate, astfel încât să nu mai plece la Bucureşti sau în alte judeţe din ţară în căutarea clinicilor moderne, dotate cu aparatura de care au nevoie. Clinica de Ortopedie şi Traumatologie Medicală, Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, Centrul de Dializă, Compartimentul de Cardiologie Intervenţională ale SCJU sunt doar câteva dintre marile realizări, toate pentru constănţeni. Sunt însă localităţi unde autorităţile nu au investit niciun leu pentru Sănătate, aşa că oamenii de acolo au opţiuni limitate la servicii de calitate.

EXPLICAŢII PERTINENTE Reprezentanţii Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice (PALMED) explică, în amănunt, într-un memoriu înaintat premierului Victor Ponta şi ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, de ce trebuie menţinută şi finanţarea spitalelor private, de ce asiguraţii trebuie să beneficieze şi de servicii medicale, decontate parţial, în unităţi private. Documentul este subscris de către reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Alianţei pentru Sănătate şi Uniunii Generale a Industriaşilor din România. Ei subliniază că proiectul va avea un impact negativ major la nivel sistemic şi macroeconomic şi va conduce la încălcarea Constituţiei, a cadrului legal comunitar, a tratatelor bilaterale la care România este parte şi a principiilor fundamentale din domeniul sănătăţii. „Proiectul nu doar lezează principiul fundamental, recunoscut universal, al libertăţii pacientului de a-şi alege furnizorul de servicii medicale (expunând România pe plan internaţional), dar afectează posibilitatea românilor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate”, se arată în memoriu. De asemenea, ei susţin că proiectul nu va conduce la dezvoltarea şi modernizarea spitalelor publice. „Astfel de deziderate se pot obţine doar prin programe coerente de finanţare, absorbţia corespunzătoare de fonduri europene, implementarea de parteneriate cu sistemul privat şi aplicarea unui management eficient”, potrivit documentului. În opinia lor, proiectul va conduce la ieşirea de pe piaţă a numeroşi prestatori privaţi de servicii medicale (cu întreaga afacere, nu doar cu cea spitalicească), precum şi (cel puţin) a unei părţi a furnizorilor acestora, cu impact direct asupra contribuţiilor la buget, ratei şomajului şi retenţiei de specialităţi în România.

LIBERA CIRCULAŢIE Pe de altă parte, potrivit preşedintelui PALMED, Cristian Hotoboc, semnatar al memoriului, proiectul va încălca principiul esenţial al liberei circulaţii a serviciilor din Tratatul privind funcţionarea UE. Aceasta poate atrage măsuri din partea Comisiei Europene, inclusiv demararea unei proceduri în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Procedurile în faţa curţii pot fi demarate şi de alte state membre. Trebuie luată în calcul şi explicaţia potrivit căreia proiectul este neconstituţional, încălcând cel puţin principiul economiei de piaţă (art. 135) şi egalitatea în drepturi în ceea ce priveşte asiguraţii cu venituri mici (art. 16). Precizăm că ministrul Sănătăţii s-a arătat deschis discuţiilor cu partenerii privaţi. Într-un comunicat al MS, demnitarul a spus că, alături de managerii spitalelor private, vor fi căutate măsurile pentru asigurarea serviciilor de calitate necesare pacienţilor, dar şi cele mai bune soluţii de finanţare pentru 2013. Reamintim că Nicolăescu a avut, vineri, 25 ianuarie, o primă întâlnire cu managerii unităţilor medicale cu paturi private. În această săptămână vor continua discuţiile.