Liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei se vor întâlni miercuri în capitala belarusă, Minsk, pentru a discuta un plan de pace menit să pună capăt conflictului din estul Ucrainei. Anunţul a fost făcut după ce cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, Francois Hollande, şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko, şi liderul rus, Vladimir Putin, au discutat ieri, la telefon, despre planul de pace. Preşedintele francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, au fost joi şi vineri în Ucraina şi în Rusia, pentru discuţii cu preşedinții celor două țări. Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk şi care este încălcat în mod regulat. Potrivit lui Hollande, planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă pentru estul Ucrainei. Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul, furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

            O estimare a serviciilor de informații germane arată că aproximativ 50.000 de persoane ar fi fost ucise în conflictul armat din estul Ucrainei. Potrivit unei surse din serviciile de informaţii germane, citată de cotidianul ”Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ), numărul victimelor din estul Ucrainei ar fi de zece ori mai mare decât bilanţul oficial. ONU estimează că peste 5.000 de persoane au fost ucise în confruntările dintre separatişti şi forţele ucrainene, de la declanşarea conflictului în aprilie 2014. Preşedintele ucrainean a declarat la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen că numărul victimelor din Donbas ar fi de 1.200 de militari şi 5.400 de civili.

INTERVENȚIA MILITARĂ, O OPȚIUNE Comandantul trupelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că nu exclude opţiunea militară pentru instaurarea păcii în estul Ucrainei. El a precizat însă că nu se pune problema ca Alianţa Nord-Atlantică să lanseze o operaţiune terestră în zona de conflict. Conflictul din Ucraina a dominat agenda discuţiilor din prima zi a Conferinţei pentru Securitate de la Munchen, subiectul unei eventuale livrări de arme forţelor ucrainene generând opinii divergente în rândul politicienilor şi experţilor, la reuniune. Reprezentanţii americani susţin opţiunea furnizării de arme Ucrainei, în timp ce Germania şi alte ţări europene se opun acestei variante. Secretarul de stat al SUA, John Kerry, a negat producerea unei scindări între SUA și Europa în privința politicii față de Rusia, după ce importanți senatori americani au criticat Germania și alte țări care se opun trimiterii de arme armatei ucrainene.

DRAMĂ UMANITARĂ Cantinele au rămas fără alimente, iar bolnavii de cancer nu mai au acces la tratamente, în condiţiile în care aprovizionarea cu bunuri de bază a fost întreruptă în Lugansk, din cauza conflictului. Criza umanitară se adânceşte în Lugansk, una dintre zonele cele mai afectate de conflictul din estul Ucrainei. Străzile din Lugansk sunt avariate de bombardamente, iar magazinele s-au închis pe rând. Pensiile nu au mai fost plătite din septembrie, astfel că mulţi oameni depind de cantinele publice. Un centru social care oferea zilnic supă, suc de fructe şi pâine este nevoit să refuze din ce în ce mai mulți oameni. Unele persoane care au rămas fără locuinţe din cauza conflictului locuiesc acum în cămine universitare. Alimentarea cu apă este oprită în cea mai mare parte a zilei, iar când se reia, se formează cozi pentru umplerea recipientelor şi presiunea este scăzută. La spitalul oncologic din oraş, care a fost vizat de bombardamente, personalul lucrează fără a primi salarii şi nu mai dispune de apă curentă, dar cea mai mare problemă este lipsa medicamentelor pentru chimioterapie.