MAI APROAPE DE UE Comisarul pentru Comerţ, Karel De Gucht, se va afla la 27 februarie la Chişinău pentru a lansa negocierile cu R. Moldova pentru Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat. Pe 28 februarie vor fi lansate negocieri similare şi cu Georgia. „Sunt încrezător că aceste negocieri vor avansa rapid şi vor pregăti calea pentru legături economice mai strânse cu UE”, a declarat Karel de Gucht. La Chişinău, comisarul european va avea întâlniri cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, şi cu premierul Vlad Filat. Prima rundă de negocieri va avea loc între 19 şi 23 martie. Pe parcursul acestui an sunt preconizate patru runde de negocieri.

Decizia de a lansa negocierile a fost aprobată de Comitetul pentru politică comercială al Consiliului în decembrie 2011, după ce Georgia şi Moldova au realizat reforme substanţiale în domenii-cheie de reglementare comercială şi în materie de investiţii, în special în domeniile reglementărilor tehnice, măsurilor sanitare şi fitosanitare, protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală şi normelor de concurenţă. UE a sprijinit ambele ţări în acest proces, oferind asistenţă tehnică în cadrul Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat ş al Programului cuprinzător de dezvoltare instituţională, precum şi prin sprijinul acordat de statele membre ale UE. Zonele de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare vor face parte din acordurile de asociere în curs de negociere cu R. Moldova şi Georgia, care au ca obiectiv global aprofundarea semnificativă a asocierii politice şi integrării economice cu aceste ţări din parteneriatul estic. UE este principalul partener comercial al celor două ţări. În 2011, schimburile comerciale dintre UE şi R. Moldova s-au ridicat la 2,7 miliarde de euro, iar cele dintre UE şi Georgia la 2,2 miliarde de euro. Regimul Zonei de Comerţ Liber între R. Moldova şi UE presupune liberalizarea graduală, de până la zece ani din momentul semnării, a comerţului de bunuri şi servicii, circulaţia liberă a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, a barierelor tehnice şi netarifare, eliminarea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei moldoveneşti la acquis-ul UE.

Preşedintele interimar al R. Moldova, Marian Lupu a declarat, ieri, că va cere dizolvarea Parlamentului dacă acesta nu va decide în scurt timp data alegerilor prezidenţiale. Marian Lupu a făcut această declaraţie după ce Parlamentul a eşuat pentru a treia oară în tentativa de a stabili data alegerilor prezidenţiale, din cauza opoziţiei Partidului Liberal. Liberalii condiţionează stabilirea datei cu identificarea candidatului. Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat au propus deja doi candidaţi, dar liberalii l-au respins pe primul, iar pe al doilea susţin că nu-l cunosc. În ultimii aproape trei ani două Parlamente au fost dizolvate din cauza nealegerii şefului statului. Partidul Liberal a respins ieri candidatura lui Ion Ababii, fost ministru în timpul guvernării comuniste, astfel că singura candidată a Alianţei pentru Integrare Europeană a rămas Veronica Bacalu. Preşedintele liberalilor Mihia Ghimpu a declarat însă că trebuie să o cunoască personal pe aceasta înainte de a se decide dacă să o sprijine la funcţia supremă în stat.

SCENARIU ERITREEAN La Bucureşti şi Chişinău s-ar discuta destul de activ posibilitatea de a renunţa oficial la Transnistria, după care restul Moldovei să se unească cu România, susţine expertul rus în geopolitică, Alexandr Hramcihin. Pe lângă acest scenariu, numit „eritreean”, Alexandr Hramcihin mai avansează scenariul creării unei Confederaţii între R. Moldova şi Transnistria, variantă agreată de Rusia. Oficialii de la Moscova încearcă activ să soluţioneze conflictul transnistrean prin crearea unei Confederaţii dintre R. Moldova şi Transnistria. Este posibil ca acest lucru să aibă loc, iar acest caz va deveni un precedent în istoria modernă, a precizat Alexandr Hramcihin. Expertul rus mai spune că Rusia nu are frontieră comună cu Transnistria şi din această cauză este totalmente dependentă de Ucraina, care-i permite să menţină legături cu republica nerecunoscută. Alexandr Hramcihin exclude un scenariu în care părţile ar recurge din nou la operaţiuni militare.

Negocierile oficiale în format 5 plus 2 pentru reglementarea conflictului transnistrean s-au reluat la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, după aproape şase ani de întrerupere, la Vilnius. Discuţiile au avut deocamdată un caracter exploratoriu, urmând să aibă loc o nouă rundă la Dublin, la sfârşitul acestei luni. Negocierile oficiale, la care iau parte Rusia, Ucraina, OSCE ca mediatori, R. Moldova şi Transnistria, ca părţi aflate în conflict, şi SUA şi UE ca observatori, fuseseră suspendate în 2006.