O societate privată din Germania vrea cu orice preţ să intre la negocieri cu autorităţile portuare române şi să bată palma pentru crearea unui pavilion românesc de complezenţă. Încă nu s-a intrat la negocieri pentru că nu au fost puse pe hârtie toate condiţiile ambelor părţi. Ideea acestui pavilion a „răsărit” în 1998, în timpul Guvernului lui Radu Vasile. Potrivit actului normativ de atunci - OG 116 - armatorii care înregistrau navele sub pavilion românesc beneficiau de 38% reducere la plata impozitului pe profit, aveau facilităţi la reducerea TVA, la reducerea taxelor vamale, a accizelor, sprijin din partea statului român pentru construirea de noi nave în ţară ori pentru cumpărarea unora din import. Un an mai târziu, odată cu schimbarea Guvernului, OG 116 nu s-a mai respectat, iar armatorii, „chinuiţi” de atâtea taxe, au fost nevoiţi să se retragă sub pavilionul altor ţări. Aşa se face că România a devenit furnizor de mână de lucru pentru ţări precum Libia, Cambodgia sau Panama. „Bineînţeles că, la înfiinţarea pavilionului, vom ţine cont şi de anumite aspecte din fosta Ordonanţă, însă, de atunci şi până acum, s-au schimbat multe lucruri. În primul rând, nu mai avem flotă. În al doilea rând, atunci exista Registrul Naval Român, un fel de RAR al vapoarelor. Acum, nu mai există”, a afirmat Constantin Matei, directorul Autorităţii Navale Române (ANR). În plus, şi Legea 42 ce reglementează activitatea navală va trebui modificată. Şi Ministerul de Finanţe va trebui să se implice, prin acordarea de facilităţi fiscale armatorilor care arborează tricolorul. În celelalte state, armatorii care întrerup, mai bine de doi ani, navigarea sub pavilionul respectiv pierd subvenţiile „grase” de la stat, aşa că sunt nevoiţi să se orienteze către alte pavilioane europene. De ce nu înspre România?

INTERESELE NOASTRE, DIN GURA NEMŢILOR „Dacă ne acordaţi pavilion, venim cu nave”! - cam aşa ar suna, în rezumatul rezumatului, „trocul” cu firma nemţească. Pe larg, nemţii nu ne promit marea cu sarea pentru concesionarea pavilionului de complezenţă. „Veniturile strânse din taxe nu vor fi cine ştie ce. Ideea este că, în România, vor exista şi nave sub pavilion românesc, iar înfiinţarea lui va duce şi la impunerea unei serii de reglementări stricte pentru orice tip de navă: de la specificaţiile tehnice, până la măsurile de protejare a marinarilor”, a precizat directorul ANR. Nemţii ne promit două milioane de euro pentru înregistrarea a 2.000 de nave sub pavilion tricolor, scoaterea ţării noastre de pe lista gri şi adăugarea ei pe lista albă (adică vom fi recunoscuţi ca o ţară cu nave în stare bună din punct de vedere tehnic). Nemţii ne mai promit şi crearea de locuri de muncă pentru marinarii compatrioţi care, acum, figurează angajaţi pe diverse vapoare străine - zece joburi noi, la 500 de nave înregistrate. „Ei vorbesc despre aducerea de personal calificat, de atragerea unor mari jucători pe piaţa de shipping. Înainte de a fi negociat, acest contract trebuie reanalizat şi modificat cu cererile noastre. În acest sens, s-a constituit o comisie, formată din specialişti ai ANR, Ministerul Transporturilor, sindicate, Ceronav şi reprezentanţi ai instituţiilor de formare profesională, care va analiza modul de colaborare cu firma din Germania”, a conchis directorul ANR, Constantin Matei.