De la an la an, Sindromul de Apnee în Somn (SAS) - afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin întreruperea temporară a respiraţiei, este tot mai dezbătut, mai ales că, netratată, boala poate duce chiar şi la deces subit în somn. Specialiştii sunt tot mai îngrijoraţi, astfel că, de fiecare dată când au ocazia, trag diferite semnale de alarmă asupra SAS care, deocamdată, nu este recunoscută, oficial, de către autorităţi, ca fiind o afecţiune ce impune decontări pentru tratarea şi monitorizarea ei. Ziua Mondială a Somnului, celebrată în fiecare an pe 18 martie, a fost o ocazie propice pentru ca medicii să explice, din nou, cât de important este controlul în cazul unei persoane care are probleme cu somnul. Şi la nivelul judeţului Constanţa, reprezentanţii Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie au organizat o întâlnire pe această temă.

LABORATORUL, ÎN AŞTEPTAREA PACIENŢILOR. Managerul Spitalului, dr. Erdin Borgazi, a declarat că, încă de anul trecut, laboratorul de somnologie a fost dotat din punct de vedere tehnic de către “Oxigen Puls” SRL şi beneficiază de un somnograf pentru diagnosticul SAS de tip obstructiv, central şi mixt şi AutoCPAP, un aparat pentru identificarea presiunii de tratament, iar echiparea laboratorului este cea standard unei rezerve de spital. Laboratorul de Somnologie Constanţa a fost înfiinţat deoarece în zona de S-E a României nu existau suficiente laboratoare active pentru diagnosticarea şi tratamentul SAS şi a afecţiunilor respiratorii cronice cu suport ventilator pentru cei aproape 15.000 de pacienţi din judeţul nostru, la care se adaugă şi cei aprox. 20.000 de pacienţi cu SAS din judeţele limitrofe. Potrivit coordonatorului laboratorului, dr. Luiza Velescu, după un an de la deschiderea laboratorului, la Constanţa au fost analizate cazurile a doar o sută de pacienţi, dintre care 70 au fost diagnosticaţi cu apnee, însă puţini sunt cei care-şi permit permanent tratamentul sau îl acceptă. Atât medicii, cât şi reprezentanţii SRP aşteaptă o implicare a autorităţilor din sistem, tocmai pentru ca suferinţa acestor bolnavi să poată fi stopată, iar riscurile de complicaţii, care nu sunt deloc de neglijat, să fie şi ele diminuate.

LA UN PAS SĂ ADOARMĂ LA VOLAN. Ionel Ivan, de 51 de ani, din Constanţa, inginer, a aflat de existenţa laboratorului şi a apelat la specialiştii de aici, tocmai pentru că starea de oboseală era una înfiorătoare. Bărbatul nu se mai putea concentra la nimic. “Eram foarte obosit. La muncă abia dacă mai făceam faţă solicitărilor. Mai grav este că am fost, nu de puţine ori, la un pas să adorm la volan”, spune Ionel Ivan. Şi-a dat seama de unde provine această oboseală interminabilă. “Mi s-a tot spus că nu am un somn liniştitor, aşa că m-am decis să vin la laborator pentru un consult. După prima seară dormită cu aparatele, situaţia s-a schimbat. Nu-mi vine să cred că m-am odihnit. Nici nu mai ţin minte de când nu am mai dormit atât de bine. Asta era problema mea”, spune bărbatul. Este hotărât să facă un efort şi să urmeze sfaturile medicilor. Cazul său este însă unul fericit, mulţi dintre pacienţi fiind în imposibilitatea financiară de a suporta preţul aparatului absolut necesar în asigurarea unui somn liniştitor.

DECONTAREA AR SALVA MULŢI PACIENŢI. Reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie apreciază că numărul românilor cu SAS este de circa un milion, însă cifra nu reflectă realitatea. Directorul medical al Spitalului de Pneumologie, dr. Elena Danteş, susţine că cifra nu reflectă realitatea. Laboratoarele înfiinţate nu sunt solicitate, şi asta pentru că nu toţi pacienţii diagnosticaţi cu SAS îşi permit tratamentul, care este extrem de costisitor, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu decontează nici măcar un leu. Dacă un consult este gratuit pentru bolnavii internaţi, iar pentru cei care doresc o investigare la cerere este de doar 100 de lei, tratamentele sunt câteva sute de euro, ajungând chiar şi până la 2.500 euro. Demersurile către autorităţi, demarate încă de anul trecut, se lasă aşteptate. Trebuie menţionat că sunt numeroase ţări unde tratamentul este suportat de către autorităţile din sistem chiar şi cu 50%, iar în România nici 10% dintre bolnavi nu şi-l pot permite. Oamenii încep să se familiarizeze cu SAS, ştiu că au o suferinţă, se regăsesc în multe dintre semnele afecţiunii, ştiu ce complicaţii pot apărea, dar rămân neputincioşi din cauza faptului că veniturile sunt mult prea mici.

PRIMUL LABORATOR. În 1996, în România a fost înfiinţat primul laborator de somnologie, la Institutul “Marius Nasta” din Bucureşti, şi abia atunci somnologia a început să fie cunoscută ca o problemă de sănătate. De atunci au apărut laboratoare şi în alte centre universitare consacrate, cum ar fi Timişoara, Cluj, Iaşi, dar şi Constanţa, laboratoare ce au ca destinaţie diagnosticarea SAS. Reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie consideră insuficient numărul laboratoarelor la nivel naţional, având în vedere numărul persoanelor afectate de SAS, în România, asta dacă se face o comparaţie cu Germania, unde sunt peste 300 de laboratoare dedicate somnologiei.

SEMNE ŞI COMPLICAŢII. Apneea în somn este o boală gravă, dar simplu de tratat, spun medicii. “Printre simptomele în timpul nopţii precizăm sforăit persistent zgomotos, adevărate pauze în respiraţii, senzaţia de sufocare sau gâfâială, somn neodihnitor, vizite frecvente la toaletă, iar printre simptomele pe timpul zilei menţionăm dureri de cap matinale, somnolenţa în timpul zilei, capacitate redusă de concentrare, iritabilitate, adormire în timpul unor activităţi de rutină”, explică dr. Pall Eniko Vera, medic primar pneumolog. Medicii spun că dacă sunt depistate aceste semne este bine ca respectiva persoană să meargă de urgenţă la un control de specialitate, în Constanţa funcţionând Laboratorul de Somnologie din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie, dar şi un laborator privat. “În cazul în care afecţiunea nu este tratată, pot apărea complicaţii precum accidente rutiere, profesionale, casnice, hipoventilaţie diurnă, hipertensiune arterială pulmonară, hipertensiune arterială sistemică, cord pulmonar cronic, atacuri ischemice cerebrale sau coronariene, scăderea libidoului, impotenţa, dar se poate ajunge până la moartea subită în somn”, a explicat, la rândul său, dr. Danteş.