Preşedintele Traian Băsescu iubeşte sistemul de justiţie din România... Nu pe tot la grămadă, de-a valma; şeful statului are şi a avut câţiva favoriţi. Printre ei, tandemul Ghica - Hăineală, care s-a aflat, la un moment dat, la comanda Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenţei Justiţiei etc... Un raport al Curţii de Conturi arată că, în perioada în care Alina Ghica şi Oana Schmidt Hăineală au condus CSM, valoarea estimativă a prejudiciilor provocate de această instituţie bugetului de stat se ridică la suma totală de 1.029.000 de lei. Auditorii au constatat, în urma verificărilor efectuate la CSM şi la Inspecţia Judiciară, numeroase abateri, printre care faptul că „la nivelul CSM nu au fost calculate şi evidenţiate obligaţiile salariaţilor, în sumă de 2.924.000 lei, reprezentând contravaloarea sporului pentru munca sistematică peste programul normal de lucru, drepturi stabilite ca nelegale prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, după cum se arată în documentul citat. Mai mult, reprezentanţii Curţii de Conturi au descoperit efectuarea unor cheltuieli de personal, în sumă estimată de 980.000 de lei, prin “acordarea majorării salariale de 75%, pentru gestionarea fondurilor comunitare, în lipsa avizului prevăzut de HG nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, fără îndeplinirea criteriilor de acordare, iar într-un caz, fără a se putea proba activitatea prestată, care să justifice acordarea acestui drept salarial”, se arată în raport. Auditorii au mai constatat că drepturile de personal aferente plăţii cu ora a membrilor comisiilor de concurs s-au stabilit în mod eronat şi că nu s-au respectat condiţiile de întocmire a documentelor justificative pe baza cărora s-a făcut decontarea cheltuielilor de transport.

Curtea de Conturi a descoperit probleme şi la Curtea Constituţională a României (CCR), despre care raportul arată că a evidenţiat în mod eronat, în conturile contabile, anumite categorii de cheltuieli şi că nu a înregistrat, în inventarul centralizat al bunurilor aparţinând domeniului public al statului, unele dintre imobilele achiziţionate. Tot la CCR, Curtea de Conturi a reţinut decontarea unor operaţiuni fără respectarea în totalitate a prevederilor legale cu privire la achiziţiile publice. Nici Institutul Naţional al Magistraturii (INM) nu stă prea bine. Auditorii au descoperit decontarea nelegală a unor cheltuieli de transport, acordarea nejustificată de drepturi salariale pentru personalul de instruire, efectuarea unor plăţi ce ar fi trebuit să fie suportate din bugetul CSM, deficienţe în aplicarea prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice sau neînregistrarea în evidenţa contabilă şi neefectuarea reevaluării unor imobile. De asemenea, Curtea de Conturi a descoperit la INM "angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata burselor auditorilor de justiţie, în sumă estimată la 9.749.000 lei, în lipsa unor angajamente legale, din care să rezulte obligaţiile de plată ale instituţiei către auditorii de justiţie“. În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, Curtea de Conturi a reţinut faptul că instituţia condusă pe atunci de Daniel Morar nu a întocmit în termenul legal stabilit documentele de preluare a imobilului în care îşi desfăşoară activitatea.