Guvernul ar trebui să elaboreze un plan de încurajare, chiar prin programe fiscale, a comasării suprafeţelor agricole în exploataţii mari, în special în domeniul cerealier, măsură esenţială pentru ca statul să poată deveni, în timp, un exportator net, potrivit economistului-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel. El a arătat, la prezentarea raportului BCR asupra agriculturii româneşti, că orice măsură fiscală care ar putea să încurajeze formarea de astfel de asociaţii ar fi benefică. „Întîrzierea, în continuare, a procesului de restructurare a agriculturii va avea efecte nedorite asupra economiei româneşti, inclusiv prin presiunile asupra ratei inflaţiei. Guvernul ar trebui să elaboreze un plan de încurajare a comasării suprafeţelor agricole în mari exploataţii, în special în domeniul cerealier, în caz contrar problemele actuale vor persista mulţi ani de acum înainte”, se arată într-un raport al BCR. Anghel a adăugat că, atît timp cît pe plan intern nu vor exista asociaţii care să furnizeze mărfuri, agricultura va avea un deficit. „Agricultura ar trebui să devină o prioritate reală dacă dorim ca viitoarele autostrăzi să fie folosite şi pentru altceva, nu numai pentru transportul produselor agricole importate, tranzit şi călătorii spre destinaţiile de vacanţă”, se precizează în raport. Din punctul de vedere al volumului producţiei de cereale, România ocupă, în prezent, locul 6-7 în Uniunea Europeană. „Dacă ajungem la media UE în ceea ce priveşte productivitatea, ar trebui să fim al cincilea producător de cereale”, a spus Anghel, precizînd că, în acest moment, recolta medie la hectar este aproximativ jumătate din media zonei euro. El a adăugat că, la o rată a productivităţii de 90-95% din media UE, şi cu întreaga suprafaţă arabilă cultivată, România ar putea să furnizeze grîul necesar pentru 100 de milioane de locuitori. „Dacă nu creştem suprafaţa cultivată, dar ajungem la o productivitate de 90-95% din media europeană, tot am putea hrăni 80 de milioane de locuitori”, a precizat Anghel. Economistul-şef al BCR a arătat că una dintre soluţii este atragerea investitorilor străini care au know-how şi vor să investească. De altfel, productivitatea scăzută este una din problemele principale ale agriculturii româneşti. „România nu a putut pînă în prezent să creeze mecanisme eficiente de distribuţie pentru vînzarea producţiei autohtone, iar producătorii locali se străduiesc să-şi comercializeze produsele pe cont propriu (circa 70% din total producţiei conform unor estimări)”, menţionează raportul. Potrivit studiului, primii 50 de jucători din domeniul agricol lucrează doar 4% din suprafaţa arabilă totală, respectiv 430.000 ha. Pe de altă parte, deşi productivitatea muncii în agricultură în termeni reali nu s-a îmbunătăţit în ultimii cinci ani, suprafaţa cultivată a scăzut cu aproximativ 10% în perioada 2003-2008, în principal ca urmare a creşterii fenomenului de urbanizare, dar şi a capacităţii limitate de exploatare. „Agricultura poate sprijini creşterea economică doar dacă poate acoperi în totalitate consumul intern, în timp ce evoluţia preţurilor ar beneficia de un grad de predictibilitate mai ridicat. În condiţii de recesiune, consumul se orientează către zona produselor alimentare, în special cele de bază”, se mai arată în raport. „Nu ne permitem să ratăm potenţialul mare pe care îl are agricultura. Procesul de globalizare s-a intensificat. Agricultura nu poate să anihileze integral efectele unei crize, dar este un factor care ar putea reduce dependenţa faţă de zona euro”, a mai spus Anghel.