Dan Nica cere instanţei doar suspendarea executării decretului prin care a fost revocat de la conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) în data de 1 octombrie, fără să solicite judecătorilor şi anularea actului prezidenţial, aşa cum prevede Legea contenciosului administrativ 544/2004. Potrivit Legii 544, se poate adresa instanţei de contencios-administrativ orice persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, “pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată”. Interesul legitim poate fi atît privat, cît şi public. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, pînă la soluţionarea acţiunii în fond, respectiv cea privind anularea, în tot sau în parte, a actului contestat în instanţa de contencios administrativ. Fostul ministru Dan Nica a solicitat, luni, Curţii de Apel Bucureşti-Secţia de Contencios administrativ suspendarea decretului prezidenţial prin care a fost revocat de la conducerea MAI, termenul de judecată fiind stabilit pentru 6 noiembrie. În 1 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretele de revocare din funcţie a lui Dan Nica şi numirea ca interimar în funcţiile de ministru al Internelor şi vicepremier pentru ministrul Dezvoltării, Vasile Blaga. Decretul de revocare a fost contestat în instanţă de către vicepreşedintele PSD, Dan Nica, apreciind că este nelegal actul prezidenţial. În 5 octombrie, Nica afirma că revocarea sa din funcţie şi numirea lui Blaga ca interimar la MAI s-a produs printr-un fals în acte în cele două decrete emise de Administraţia Prezidenţială. El a spus că Guvernul “Boc 2” ar funcţiona ilegal, invocînd faptul că în decretul de revocare a lui din funcţie se face referire la “revocare”, în timp ce decretul de numire ca interimar al lui Blaga se invocă “demiterea” sa. Diaconescu a argumentat că demiterea şi revocarea, potrivit Legii răspunderii ministeriale, sînt noţiuni juridice diferite şi a declarat că la revocarea unui ministru nu ar putea fi numit un interimar, ci un ministru titular.