Rezervele Federale americane au trimis sume record de peste patru miliarde de dolari la Bagdad, la bordul unor avioane militare, cu puţin înainte ca Statele Unite să predea securitatea autorităţilor irakiene. Suma de bani provine din exporturi de petrol irakian, precum şi din programul Petrol contra Hrană şi conturile îngheţate ce au aparţinut regimului Saddam Hussein.

Bancnote cu o greutate totală de 363 de tone au fost încărcate într-un avion militar, în cadrul uneia dintre cele mai ample misiuni întreprinse vreodată de Rezervele Federale, a declarat congresmenul Henry Waxman, preşedinte al Comisiei pentru Monitorizarea Reformei Guvernamentale, din cadrul Camerei Reprezentanţilor. Prima tranşă de 1,5 miliarde de dolari a fost trimisă în Irak, fiind considerată iniţial drept "cea mai amplă plată cu monedă americană din istoria Rezervelor Federale". Această sumă a fost urmată de încă 2,4 miliarde de dolari la 22 iunie 2004 şi de 1,6 miliarde, trei zile mai tîrziu. Paul Bremer, în calitate de fost administrator al Irakului după încheierea conflictelor iniţiale, a declarat că operaţiunea financiară a fost realizată la cererea ministrului irakian de Finanţe.

Nici sumele fabuloase de bani şi nici efectivele militare tot mai sporite nu au reuşit însă să asigure un climat de pace în Irak. Mai mult, există informaţii contradictorii cu privire la aplicarea noului plan al preşedintelui Bush. Forţele irakiene şi americane au desfăşurat, marţi, o operaţiune într-un cartier sunnit din Bagdad, prezentată de un comandant american drept începutul noului plan de securitate în capitala irakiană, dominată de violenţe interconfesionale. În schimb, o sursă din anturajul premierului irakian Nuri al-Maliki a dezminţit informaţiile. Planul, a cărui iniţiere este anunţată de mai multe săptămîni, vizează instaurarea păcii în capitala irakiană, unde violenţele s-au soldat cu moartea a circa 17.000 de persoane în 2003, potrivit Naţiunilor Unite.

Mai mulţi oficiali ai armatei americane i-au comunicat preşedintelui şi secretarului Apărării că noua strategie pentru Irak ar putea eşua dacă agenţiile civile nu îşi vor spori activitatea de reconstrucţie a ţării. Aceste semnale reflectă noile tensiuni dintre Pentagon şi Departamentul de Stat în privinţa cererilor de personal care au afectat în special armata, dar şi îngrijorările ofiţerilor care au avertizat că un efectiv militar majorat nu poate rezolva toate problemele Irakului. Printre nemulţumiri, ofiţerii au citat o cerere din partea biroului secretarului de Stat, Condoleezza Rice, ca personalul militar să ocupe temporar mai mult de o treime din cele 350 de noi locuri de muncă din Irak ale Departamentului de Stat, ce vor fi create în conformitate cu noua strategie.

Conflictul se desfăşoară, de fapt, între armată, care a ordonat desfăşurarea a mii de militari în Irak în ultimii patru ani şi Departamentul de Stat care oferă stimulente civililor pentru a lucra în zone de război, dar nu îi poate determina pe diplomaţi să accepte misiuni dificile, precum cea din Irak. Echipe restrînse de americani urmează să fie plasate în cadrul ministerelor irakiene pentru a supraveghea cheltuirea ajutoarelor de zece miliarde de dolari promise. Întregul personal al Departamentului american de Stat numără doar 6.000 de persoane, cît o brigadă a armatei.

Focuri prietenoase, nepedepsite

După difuzarea înregistrării video ce arată un atac al aviaţiei americane asupra unui convoi britanic, Pentagonul a confirmat că a acceptat difuzarea limitată a înregistrării video militare. Clasată strict secret, înregistrarea prezenta comentariile făcute de cei doi piloţi americani după ce au ucis din greşeală un soldat britanic şi rănit alţi patru, în Irak, în 2003. La rîndul său, ministrul britanic al Apărării, Des Browne, a anunţat că Statele Unite au autorizat declasificarea înregistrării video.

Pentagonul a refuzat să ia măsuri disciplinare împotriva piloţilor americani. Unul dintre aceştia antrenează, în prezent, alţi militari. Pilotul a fost promovat la gradul de colonel în cadrul Air National Guard. Totodată, celălalt, poreclit de camarazi Skeeter, efectua atunci prima sa misiune de război. Difuzarea înregistrării dă un nou impuls anchetei demarate în Marea Britanie, care din 2003 a tot tărăgănat. Ministrul britanic al Apărării, Des Browne, consideră că prezentarea înregistrării în cadrul anchetei este "cel mai potrivit lucru ce poate fi făcut".

Al-Qaida revendică doborîrea unui elicopter american

Armata Statelor Unite a confirmat, miercuri, că un elicopter de transport s-a prăbuşit în apropiere de Bagdad, dar a refuzat să comenteze în privinţa eventualelor victime. Este vorba despre un aparat de zbor de tip CH-46, utilizat de marină şi care poate transporta pînă la 55 de pasageri şi doi membri ai echipajului. S-ar părea totuşi că la bord nu se aflau decît şapte persoane. La scurt timp după confirmarea Pentagonului, gruparea al-Qaida din Irak a revendicat doborîrea aparatului.

Pe de altă parte, ministrul irakian al Afacerilor Externe, Hoshyar Zebari, a confirmat miercuri că patru militari sînt reţinuţi în legătură cu răpirea unui diplomat iranian la Bagdad, însă nu a precizat unitatea de care aparţin aceştia. Iranul a acuzat armata americană că nu a asigurat securitatea capitalei irakiene. Răpirea are loc după ce preşedintele Bush a aprobat acţiunile împotriva cetăţenilor iranieni care sprijină insurgenţa irakiană. Nu este foarte clar însă dacă diplomatul răpit are legătură cu rebelii irakieni.