BNR vrea un curs stabil pentru moneda naţională

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ţinut să clarifice ieri „amestecul” băncii centrale pe piaţa de schimb valutar şi a subliniat că interesul BNR este menţinerea unui curs stabil. În ceea ce priveşte „intervenţiile” din ultimele zile (vineri 10 octombrie şi luni 13 octombrie), reprezentantul BNR a subliniat că scopul nu a fost acela de a sprijini moneda naţională, ci de a verifica funcţionarea pieţei. \"BNR nu ţinteşte un anumit curs, dar este interesată de evoluţia lui. Există şi alte motive pentru care BNR ar putea interveni în piaţă, cum ar fi urmărirea agregatelor monetare şi evoluţia rezervei valutare. În situaţii de turbulenţă, BNR poate sprijini cursul. A te juca pe ecran cu cotaţiile este un mare păcat într-o piaţă care se doreşte funcţională, aşa că am vrut să vedem care sînt cotaţiile reale, să verificăm dacă ceea ce este pe ecran este şi în realitate. Nu urmărim să sprijinim leul, ci să sprijinim piaţa, funcţionarea ei\", a explicat Isărescu.

România nu este ferită în totalitate de criza financiară globală

Ca să pună punctul pe „i”, şeful BNR a reluat ideea că România nu este ferită în totalitate de criza financiară globală, dar nici nu este afectată în mod direct de aceasta. Băncile româneşti sînt relativ independente şi stabile financiar, avînd o situaţie solidă ce se situează peste media regiunii, din punctul de vedere al solvabilităţii şi lichidităţii. Instituţiile financiare din ţara noastră au capital propriu care nu poate fi retras în orice moment. Aşa-numitele bănci-mamă pot influenţa băncile româneşti, cel mult, doar în privinţa conducerii, a arătat Isărescu. “Este adevărat că băncile străine din România s-au împrumutat în străinătate. 20 de miliarde de euro sînt împrumutaţi de la băncile mamă, dar două treimi din această sumă, 14 miliarde euro, sînt împrumuturi care au clauză de scadenţă de cel puţin un an, iar o bună parte sînt cu scadenţă de doi ani, deci un efect de domino nu este posibil”, a concluzionat guvernatorul BNR. Mai mult, \"banca centrală este gata să intervină cu injecţii de lichiditate cînd va fi cazul, dacă va fi”, a arătat Isărescu. Respectînd normele europene, BNR a cerut băncilor comerciale din România să aibă planuri de urgenţă speciale, dacă anumiţi indicatori se deteriorează. Din fericire, nici unul din aceste planuri nu a intrat în funcţiune, ceea ce înseamnă că băncile au fost departe de criză, deci departe de situaţia ca aceste planuri să fie aplicate. Zvonistica a fost cea care a alimentat exacerbarea acestei crize, a mai spus Isărescu. Lichiditatea este superabundentă. Banca Naţională a rămas în toată această perioadă în poziţia de debitor. Tindem spre o poziţie de echilibru. Este adevărat că din cauza zvonisticii lichiditatea a mai scăzut, dar pe sistem bancar a rămas foarte mare. Băncile au stoc masiv de lichiditate, care este la BNR în siguranţă şi poate fi oricînd folosită dacă este nevoie, a dat asigurări verbale Isărescu.

Credite neperformante şi dobînzi umflate de zvonuri

Deşi sistemul bancar românesc este solid şi nu are probleme de lichiditate, există produse de creditare unde gradul de neperformanţă depăşeşte 20%. Mai exact, băncile comercilale înregistrează la unele produse de creditare promovate mai agresiv, cum ar fi creditul cu buletinul, un grad de neperformanţă de peste 20%, a declarat Isărescu. La capitolul pondere a creditelor neperformante în total credite pe piaţă, Isărescu a observat că aceasta este de doar 2,7%, \"medie mult mai mică decît în celelalte state. Aceste situaţii sînt punctuale şi nu se reflectă semnificativ în deteriorarea rezultatelor băncilor, mai ales că Direcţia Supraveghere a BNR a cerut băncilor să ia măsuri”. Reversul goanei după clienţi se răsfrînge acum asupra băncilor mai agresive, „care au în prezent cele mai multe neplăceri din această cauză”. \"Acestea sînt primele care s-au plîns sau se vor plînge public că respiră mai greu\", a spus Isărescu. Guvernatorul BNR se aşteaptă ca viteza de creştere a creditului să încetinească de la peste 50% pe an la 25-30%. Cu toate că acordarea creditelor se va domoli, mai rămîne problema dobînzilor practicate de băncile comerciale. Diferenţa mare dintre dobînzile ridicate de pe pieţele interbancare (de 13-17% pe an) şi rata de politică monetară (de 10,25% pe an) este cauzată de neîncrederea în sistem pusă în scenă de zvonuri. La acestea se adaugă anticipaţiile privind împrumuturile pe care Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) trebuie să le facă în piaţă pe sfîrşit de an, a declarat Isărescu. \"Unele bănci au preferat să menţină surplusul de lichiditate, să nu cîştige nimic, decît să se expună. Dobînzile au crescut şi după apariţia informaţiilor privind sumele mari cu care ar trebui să se împrumute MEF\", a arătat şeful BNR, la prezentarea în Parlament a raportului privind efectele crizei internaţionale asupra României.