Niciun spital din Constanţa nu are autorizaţie sanitară de funcţionare, toate având, potrivit legii, planuri de conformare, au anunţat reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa. “Potrivit ordinului 1030/2009, există planuri de conformare care au o valabilitate de cinci ani. În tot acest timp unităţile sanitare îşi pot pune la punct unele probleme, astfel încât să poată fi autorizate”, a declarat directorul adjunct al DSPJ, dr. Mihaela Dinisov. Toate aceste neajunsuri sunt cauzate de lipsa fondurilor, spun chiar medicii, fie angajaţi în cadrul spitalelor, fie specialişti în cadrul autorităţilor din sănătate. “Nu sunt bani nici pentru materialele sanitare şi medicamentele de care avem nevoie. Bolnavii vin de acasă cu analizele medicale, şi asta pentru că spitalul nu mai are posibilitatea să le plătească”, a spus un cadru medical. “Avem spitale vechi care trebuie renovate, care trebuie să beneficieze de îmbunătăţiri serioase. De exemplu, cea mai mare unitate sanitară din judeţ, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, are un plan de conformare până în 2013”, a mai declarat directorul adjunct al DSPJ. Şi spitalele din Constanţa nu sunt singurele care întâmpină asemenea probleme. Doar 4% dintre spitalele româneşti ar primi acreditare, conform normelor europene. Ca să treacă testul european, spitalele ar trebui să investească sume uriaşe, pe care însă nu le au, susţine chiar preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae. Doar 15 - maximum 20 dintre cele 450 de spitale româneşti s-ar putea acredita, dacă procesul s-ar face conform normelor europene, a spus preşedintele CMR. Aşa se face că nici infecţiile intraspitaliceşti nu pot fi ţinute sub control, lăsând la o parte ceea ce se spune în literatura de specialitate, şi anume că 7 – 8 % din persoanele internate pot dezvolta infecţii nosocomiale.

TEAMA DE RAPORTĂRI REALE. „Aşa suntem noi. S-a creat o teamă de a raporta infecţiile nosocomiale. Am încercat pe cât posibil să le explicăm cadrelor medicale cât de importantă este raportarea reală. Trebuie raportat caz cu caz. Tocmai de aceea personalul care lucrează în spital trebuie să fie instruit, trebuie să ştie cum să trateze o asemenea problemă. Există un compartiment cu specialişti, cu oameni pregătiţi”, a mai declarat directorul adjunct, dr. Dinisov. Declaraţia reprezentantului Ministerului Sănătăţii în teritoriu este întărită de consilierul ministrului Sănătăţii, Molnar Geza, care este şi preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. El spune că maximum 80% dintre spitalele din România ar trece testul septic, şi asta dacă se mai pun la punct cu respectarea normelor legale. Şi totuşi raportările arată altceva. „România se află sub media europeană în ceea ce priveşte rata infecţiilor contractate în spitale. SUA şi Europa, spre exemplu, raportează între 10 şi 15 cazuri de îmbolnăvire la 100 de bolnavi externaţi. Noi raportăm un caz la mia de bolnavi”, a declarat şeful Compartimentului Prevenire şi Control al Infecţiilor Nosocomiale (CPCN), din cadrul SCJU Constanţa, medicul primar epidemiolog Monica Dişea.

DOAR SCJU, LA RAPORT. În primul trimestru al anului în curs, SCJU este singura unitate sanitară care a avut curajul să raporteze infecţiile nosocomiale, în număr de zece. „În primele trei luni ale anului am raportat, la nivel de spital, zece infecţii nosocomiale. Ca şi exemplu, s-a depistat prezenţa stafilococului beta hemolitic (dă infecţii amigdaliene şi infecţii tegumentare) şi morganella morganii (dă infecţii ale tractului urinar, dar şi infecţii ale pielii n.r.)”, a declarat purtătorul de cuvânt al SCJU, dr. Florian Stoian. Medicul precizează că infecţii intraspitaliceşti au fost, sunt şi vor fi. „Este adevărat că nimeni nu-şi doreşte asta. Spitalul nostru însă nu a fost reabilitat de la înfiinţare. Din păcate, puţine instituţii şi-au arătat interesul pentru renovarea clădirii, respectiv Consiliul Judeţean Constanţa, Primăria şi Ministerul Sănătăţii, la un moment dat. Să sperăm că la preluarea spitalelor de către autorităţile locale lucrurile vor intra pe un făgaş normal”, a mai declarat purtătorul de cuvânt.

TOT MAI PUŢINE INFECŢII. La nivelul judeţului nostru, în 2007 erau raportate 33 de cazuri de infecţii de spital, în 2008 erau declarate zece asemenea infecţii, iar în 2009, 25, potrivit datelor DSPJ. Directorul adjunct dr. Dinisov a declarat că infecţiile depistate au fost diferite, predominând stafilococul şi Echerichia Colli (bacterie care se găseşte la nivelul tractului digestiv inferior). „La nivelul spitalelor există secţii care arată foarte bine, dar există şi secţii care au mari probleme. Tocmai de aceea trebuie respectate cu mare stricteţe regulile de igienă, angajaţii trebuie să aibă mare grijă”, a declarat dr. Dinisov. Pe de altă parte, dr. Dişea explică faptul că fiecărui bolnav, înainte de internare, ar trebui să i se facă analizele pentru a se descoperi dacă este sau nu purtător de anumiţi germeni. „La noi nu se practică acest lucru. Analizele se fac ţintit”, a precizat şeful CPCN, fapt subliniat şi de directorul adjunct. „Mulţi pot veni de acasă cu anumiţi microbi şi pot transmite mai departe”, susţine dr. Dinisov.