Rezultatele scrutinului legislativ de miercuri din R. Moldova, anunţate de Comisia Electorală Centralăn după centralizarea a 98% dintre buletinele de vot, arată că cele mai multe mandate, 48, le-au obţinut comuniştii, dar nicio formaţiune nu are voturile necesare (61) pentru alegerea preşedintelui. Eşecul repetat al Parlamentului ales la 5 aprilie de a numi un preşedinte al ţării a dus la convocarea alegerilor anticipate pentru 29 iulie. În precedentul legislativ, comuniştii dispuneau de 60 de mandate din cele 101 ale Parlamentului, lipsindu-le astfel un singur vot pentru a-şi impune candidatul la Preşedinţie.

Comuniştii moldoveni au scăzut la 44,7%, după numărarea a 99,8% din voturi, menţinîndu-se totuşi la 48 de mandate în viitorul Parlament, a anunţat CEC. Faţă de rezultatele publicate joi dimineaţă, după numărarea a 98,3% dintre buletinele de vot, PLDM are un mandat în plus (18), AMN pierde unul (7), iar PL şi PDM se menţin (15, respectiv 13 mandate). Aceste date nu includ voturile exprimate la secţiile de la ambasada din România, China, Israel şi oraşul german Frankfurt pe Main. În România, mai mult de jumătate dintre moldovenii care au votat (54,22%) au ales Partidul Liberal, iar 29,92% au optat pentru Partidul Liberal Democrat, numai 1,72% votînd Partidul Comuniştilor, potrivit datelor furnizate de Iurie Cerbari, ministru-consilier la Ambasada R. Moldova la Bucureşti. Voturile din diasporă, ultimele centralizate de CEC de la Chişinău, ar putea avea un impact semnificativ asupra împărţirii voturilor în noul legislativ moldovean. Rezultatele finale sunt aşteptate vineri.

Cele trei formaţiuni liberale - PLDM, PL şi AMN - au împreună 40 de parlamentari. Dacă se asociază cu partidul fostului comunist Marian Lupu, ele vor dispune de o majoritate de 53 de locuri, suficientă pentru a învesti un guvern, dar departe de cele 61 de voturi care sînt necesare pentru alegerea unui nou şef al statului. În schimb, dacă PD s-ar alia cu PCRM, cele două formaţiuni ar avea exact majoritatea de 61 de voturi necesară alegerii şefului statului. În aceste condiţii, sînt voci care susţin că Marian Lupu va fi noul preşedinte al ţării. În ciuda suspiciunilor că ar fi un ”cal troian” al comuniştilor, Marian Lupu, fostul preşedinte al Parlamentului, care a creat surpriză părăsind Partidul Comuniştilor cu mai puţin de două luni în urmă, a spus că nu va forma o alianţă doar cu PCRM, în timp ce opoziţia liberală a exclus orice coaliţie cu partidul aflat la putere de opt ani.

În cazul în care nici noul Parlament nu va reuşi învestirea unui preşedinte, noi alegeri legislative nu vor putea fi convocate decît în vara anului viitor, timp în care funcţia de şef al statului este exercitată în continuare de Vladimir Voronin. Cel de-al doilea mandat consecutiv al lui Voronin în fruntea ţării a expirat deja de la 7 iunie, iar liderul comunist nu mai are dreptul de a candida din nou.

Comuniştii vor să poarte negocieri cu opoziţia pentru a forma o coaliţie lărgită

Comuniştii moldoveni intenţionează să poarte negocieri cu partidele de opoziţie, în vederea formării unei coaliţii lărgite, a spus prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Ţurcan, comentînd rezultatele alegerilor legislative. ”Partidele politice ar trebui să dea dovadă de maturitate, de responsabilitate. Trebuie lăsate la o parte supărările, interesele politice, ambiţiile personale, stabilind ca prioritate ajungerea la o stabilitate politică în numele viitorului ţării”, a subliniat el. Într-o declaraţie pentru ITARR-TASS el a respins opinia, exprimată de unii experţi, potrivit căreia Partidul Comuniştilor intenţionează să se limiteze la o alianţă cu Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, pentru alegerea preşedintelui şi formarea guvernului. ”Rezultatele finale ale alegerilor încă nu au fost anunţate şi este posibil să nu avem numărul necesar să alegem împreună şeful statului. Însă, problema nu constă în acest fapt. Consider că această coaliţie trebuie să fie una largă”, a spus Ţurcan. El a adăugat că cele mai apropiate partide pentru formarea unei astfel de coaliţii lărgite alături de comunişti ar fi partidele cu orientare democratică - Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi, într-o anumită măsură, Alianţa Moldova Noastră. În acelaşi timp, liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, a declarat că partidele de opoziţie s-au pus de comun acord, noaptea trecută, în privinţa formării coaliţiei de guvernare în Parlament fără comunişti.

”Orice coaliţie formată în Parlamentul R. Moldova nu va fi stabilă”

”Orice alianţe care ar putea fi formate în Parlamentul de la Chişinău după alegerile anticipate de miercuri nu vor fi de lungă durată”, consideră expertul rus în relaţii internaţionale Artiom Malghin, şeful Centrului de Studiere a Spaţiului Postsovietic din cadrul Universităţii de Stat de la Moscova. ”Probabil, rezultatele alegerilor îi vor împinge pe comuniştii moldoveni la formarea unei coaliţii cu unul dintre partidele de opoziţie sau din fosta opoziţie, pentru că şi cele trei partide care reprezintă opoziţia sînt blocate de alegerea electoratului moldovean şi nu dispun de forţe suficiente pentru a alege propriul preşedinte şi pentru a forma un guvern stabil. Astfel, R. Moldova intră într-o perioadă de instabilitate politică, în care se vor forma şi se vor desfiinţa coaliţii pe parcursul întregului mandat al actualului Parlament, în cazul în care nu vor fi organizate alegeri anticipate”, a adăugat Malghin.

Expertul rus a mai spus că alegerile de miercuri nu vor duce la repetarea protestelor din aprilie care au avut loc la Chişinău. ”Nu cred că aceste alegeri se vor transforma în dezordini. UE şi Rusia au dat clar de înţeles R. Moldova că nu susţin ceea ce s-a întîmplat în aprilie. Acele evenimente au împins R. Moldova la începutul anilor \'90 şi i-au înrăutăţit imaginea. Mai mult, orice dezordini în această situaţie vor duce la situaţia în care forţele politice îşi vor pierde din încrederea electoratului. Cred că forţele politice ale R. Moldova nu vor adopta o astfel de tactică de luptă şi vor putea localiza în comun forţele extremiste”, a subliniat el. În ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, potrivit expertului rus, criza politică din R. Moldova va încetini procesul de negocieri în vederea reglementării conflictului moldo-transnistrean.

Solana cere partidelor moldovene să dea dovadă de spirit de conciliere

Şeful diplomaţiei UE, Javier Solana, a salutat, joi, modul în care s-au derulat alegerile legislative din R. Moldova, cerînd partidelor politice să dea dovadă de spirit de reconciliere. ”Salut modul cum s-au desfăşurat noile alegeri legislative din R. Moldova, care au îndeplinit numeroase criterii internaţionale, chiar dacă unele aspecte negative au persistat”, a declarat el într-un comunicat. ”Alegătorii şi-au dat verdictul. Liderilor forţelor politice din Moldova le revine acum să lucreze rapid, într-un spirit de reconciliere şi deschidere, pentru alegerea unui nou preşedinte şi formarea unei noi coaliţii guvernamentale, pentru a scoate ţara din criza politică”, a adăugat Solana.