CONTINUAREA INTEGRĂRII EUROPENE După 917 zile de criză politică, judecătorul Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales, cu votul a 62 de deputaţi din Parlamentul de la Chişinău, în funcţia de preşedinte al R. Moldova. Nicolae Timofti este al patrulea preşedinte al ţării şi a fost ales după o criză politică de aproape trei ani, timp în care deputaţii de la Chişinău nu au reuşit să aleagă un şef al statului.

Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948, în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti, în familia unor deportaţi în timpul regimului sovietic. În anul 1972 a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea de Stat din R. Moldova, după care a activat câţiva ani la Ministerul Justiţiei. Are o experienţă judiciară de 36 de ani, timp în care a deţinut mai multe funcţii, inclusiv pe cea de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, de unde a fost demis în 2001, la scurt timp după venirea Partidului Comuniştilor la putere. Din martie 2011 este preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, instituţie care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare şi efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor. Presa de la Chişinău a scris că numele său figurează şi în câteva procese pierdute de R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nicolae Timofti este căsătorit, are trei fii, dintre care unul este jurnalist.

O ALEGERE CONTESTATĂ Noul preşedinte a fost caracterizat ca o persoană corectă, demnă şi cu verticalitate de către liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), care l-au propus pentru această funcţie. Candidatura sa este una de compromis a AIE, care a fost nevoită să propună o persoană apolitică pentru a fi susţinută şi de deputaţii neafiliaţi. Nicolae Timofti a declarat în plenul Parlamentului, înainte de a fi ales în funcţie, că integrarea europeană a ţării trebuie să devină o idee care să unească societatea R. Moldova, care în prezent este divizată pe criterii politice, etnice şi culturale. Referindu-se la politica externă, a declarat că trebuie să fie una echilibrată iar ţara să devină un cap de pod care să lege Vestul de Estul Europei. În privinţa reglementării conflictului transnistrean, s-a pronunţat în favoarea soluţionării acestuia pe cale paşnică, în cadrul formatului de negocieri 5+2. Acesta a accentuat şi inadmisibilitatea prezenţei militare străine, respectiv ruse, pe teritoriul R. Moldova şi s-a pronunţat în favoarea transformării misiunii de pacificare de pe Nistru într-o misiune civilă, sub mandat internaţional. Nicolae Timofti s-a declarat şi un adept al reformelor constituţionale şi în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei.

Alegerea sa a fost iniţial contestată de Partidul Comuniştilor, ai cărui suporteri au demonstrat în faţa Parlamentului de la Chişinău. În cele din urmă, Partidul Comuniştilor a anunţat că renunţă temporar la proteste. Anunţul a fost făcut de Vladimir Voronin, la manifestaţia organizată faţă de vot. Circa 1.000 de persoane au protestat la Chişinău, pentru scurt timp. În replică, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat că alegerea lui Nicolae Timofti pune capăt certurilor din AIE şi că, în acest moment, comuniştii sunt mai puţin periculoşi decât socialiştii.