Curtea Constituţională de la Chişinău a recunoscut, ieri, constituţionalitatea alegerilor prin care judecătorul Nicolae Timofti a fost ales în funcţia de preşedinte al R. Moldova. Prin aceeaşi hotărâre, instanţa a respins contestaţia depusă de opoziţia comunistă, care a acuzat încălcări de procedură în timpul votului, dar şi anticonstituţionalitatea alegerilor. Până la sfârşitul săptămânii, Nicolae Timofti ar urma să depună jurământul iar din acea dată va intra în vigoare mandatul său de patru ani. Judecătorul de 63 de ani Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales vineri, cu 62 de voturi (din 61 minim necesare) ale deputaţilor necomunişti de la Chişinău în funcţia de şef al statului, după o perioadă de doi ani şi jumătate în care R. Moldova nu a avut preşedinte. El a fost propus de Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare. Deşi R. Moldova este ţară parlamentară, preşedintele are împuterniciri destul de mari, precum cea de a numi candidatul la funcţia de prim-ministru, de a promulga legi, de a încheia tratate internaţionale şi este comandant suprem al forţelor armate.

VIZITĂ CE O delegaţie a CE a ajuns, ieri, la Chişinău, pentru a participa, începând de astăzi, la negocierile pe marginea acordului de liber schimb cu UE. Din grupul de negociatori moldoveni fac parte mai mulţi viceminiştri, în frunte cu ministrul adjunct al Economiei, Octavian Calmâc. Prima rundă va dura trei zile şi în timpul ei vor fi discutate aspectele juridice şi vor fi stabilite punctele esenţiale ale acordului. Experţii vor mai discuta stabilirea perioadei de tranzit a mărfurilor industriale, dar şi a exportului producţiei animaliere în spaţiul comunitar. În urma semnării acordului, 49% din exporturile R. Moldova ar urma să fie orientate spre ţările UE. De asemenea, acordul va stimula PIB-ul R. Moldova cu până la 12%.

ULTIMA VIZITĂ PREZIDENŢIALĂ Marian Lupu a mers, ieri, la Moscova, în ceea ce ar putea fi ultima sa vizită în calitate de preşedinte interimar al R. Moldova. El va participa la şedinţa Consiliului Interstatal al Comunităţii Economice Eurasiatice şi va avea mai multe întâlniri bilaterale. Din 2002, R. Moldova deţine statutul de observator pe lângă Comunitatea Economică Eurasiatică. Opoziţia pledează pentru aderare la Uniunea Vamală EvrAzES iar social-democraţii au creat au grup de iniţiativă pentru organizarea unui referendum pe această temă. Potrivit rezultatelor Barometrului opiniei publice din noiembrie 2011, 34% dintre moldoveni s-au pronunţat pentru aderarea ţării la Comunitatea Economică Eurasiatică iar 46% vor aderarea R. Moldova la UE. Şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a plecat, ieri, la Moscova, pentru o serie de întâlniri bilaterale cu factorii de decizie ai Executivului rus, dar şi cu reprezentanţi ai conducerii Gazprom. Valeriu Lazăr urmează să negocieze şi semnarea unui nou contract de livrare a gazelor naturale pentru R. Moldova, în condiţiile în care actualul contract expiră la 31 martie. Acordul ar putea fi însă prelungit. Partea rusă cere R. Moldova să renunţe la semnarea Pachetului energetic III al UE care prevede un şir de restricţii antimonopol. În prezent, R. Moldova plăteşte pentru gazul importat din Rusia aproximativ 400 de dolari pentru 1.000 de metri cubi.