Decentralizarea a creat numeroase dispute atunci când a fost pusă, concret, pe tapet, discuţiile contradictorii fiind aproape interminabile. Într-un final, ea a fost acceptată şi pusă în aplicare. În Sănătate, atunci când s-a pus problema ca autorităţile locale să preia, din punct de vedere administrativ, spitalele, din nou au fost iscate discuţii aprinse. La Constanţa, autorităţile locale, conştiente de starea jalnică a sistemului sanitar, hotărâte să ajute constănţenii, au acceptat fără să stea prea mult pe gânduri. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, a declarat, de la bun început, că vrea să vină în ajutorul constănţenilor, care bat sute de kilometri pentru a ajunge la un centru medical, fie în ţară, fie în străinătate, care oferă calitate, dar şi toate serviciile medicale. „Nu vreau să mai aud că cel mai bun medic este trenul spre Bucureşti, dar nici că la Constanţa se moare cu zile”, este declaraţia preşedintelui CJC, la preluarea celei mai mari unităţi sanitare din judeţ - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa. Au trecut aproape doi ani de atunci şi rezultatele se văd, pacienţii constănţeni ies mai mulţumiţi din spital. Multe dintre secţiile/clinicile SCJU au fost modernizate şi dotate la standarde europene, aprecieri făcute nu doar de pacienţi, ci şi de medici veniţi din afară să vadă spitalul, dar şi de autorităţi centrale din ministerul de resort. Şi implicarea CJC nu se va opri aici. Preşedintele Constantinescu a promis că va face totul pentru ca locuitorii din Constanţa să se simtă în siguranţă, să nu mai fugă de medicii şi serviciile medicale locale.

DECLARAŢII „BOMBĂ” ÎN SĂNĂTATE Declaraţia ministrului Sănătăţii, liberalul Eugen Nicolăescu, potrivit căreia spitalele judeţene şi de urgenţă să treacă, din nou, la Ministerul Sănătăţii, de la autorităţile locale, n-a făcut altceva decât să declanşeze, pe bună dreptate, o serie de reacţii, în semn de nemulţumire. Cum era firesc, preşedintele CJC a explicat cum, încă din august 2010, de la preluarea mandatului, modernizările SCJU s-au ţinut lanţ, ele continuând şi în prezent. A trecut în revistă secţiile de Oncologie, Chirurgie cardio-vasculară, Terapie intensivă, Ortopedie, Chirurgie. Tot pentru constănţeni a fost creat Departamentul Inimii, fiind astfel salvate vieţile pacienţilor cu infarct care ajung la spital în timp util. Nu în ultimul rând, Constantinescu i-a demonstrat ministrului implicarea pe deplin a CJC, precizând cum a reuşit să aducă medici români plecaţi în Germania şi în Europa să profeseze la SCJU. „Le-am asigurat locuinţe de serviciu fără nici un ajutor de la guvern şi atunci mi se pare normal să lupt în continuare pentru descentralizare şi să sancţionez orice derapaj de la acest program pe care inclusiv Nicolăescu şi l-a asumat alături de Guvernul României, de USL, în faţa Parlamentului şi în faţa naţiunii”, a declarat preşedintele CJC. Totodată, Constantinescu a declarat, şi în calitate de preşedinte interimar al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, că „ministrul Sănătăţii, prin declaraţiile publice făcute în ultimele zile, s-a situat în afara programului de guvernare, pentru că premierul Victor Ponta şi-a asumat, prin programul cu care a fost votat în Parlament, descentralizarea, cu date şi termene precise ale tuturor activităţilor desfăşurate şi coordonate prin intermediul instituţiilor deconcentrate”. „Se urmăreşte ca prin principiul subsidiarităţii, coordonarea şi administrarea politicilor din domeniul agriculturii, sănătăţii, educaţiei, economiei, internelor, etc. să treacă în sarcina autorităţilor locale, judeţene şi regionale. În clipa în care faci asemenea declaraţii de intenţie, după ce se consideră că ai fost de acord cu programul guvernului din care faci parte, deducţia logică este că te situezi în afara guvernului”, a declarat, ieri, Nicuşor Constantinescu. Preşedintele CJC a mai spus că de când a preluat SCJU a investit peste 50 de milioane de euro din banii contribuabililor constănţeni pentru creşterea calităţii actului medical. „Să ne dea domnul ministru banii înapoi şi mai discutăm”, a spus Constantinescu. Oficialul constănţean nu este de acord nici cu declaraţia ministrului potrivit căreia finanţarea de la stat (acea diferenţă ce-i era suportată asiguratului de la CNAS) către spitalele private să se sisteze. „Această idee năstruşnică este contrară Directivei UE 211/ 24/ care intră în aplicare în 2014 iar afirmaţia că 10 % din bugetul CNAS se duce către clinicile private este falsă. Procentul real este 1 %, atât decontează CNAS prin structurile judeţene”, a precizat Constantinescu.