Candidatul de dreapta, Nicolas Sarkozy, a cîştigat alegerile prezidenţiale din Franţa, cu 53-56%, faţă de 46-47%, cu cît era creditată socialista Segolene Royal, potrivit primelor estimări de ieri seară ale Ministerului francez de Interne. Radiodifuziunea belgiană, RTBF, a anunţat un scor de 54% la 47%, citînd surse apropiate mediilor oficiale. Estimările interne ale Partidului Socialist îl prezentau învingător tot pe candidatul rival, Nicolas Sarkozy, cu 54% faţă de 46%. Site-ul cotidianului belgian ”Le Soir” a anunţat că Sarkozy ar fi obţinut între 53 şi 56% din voturi. Ultimele secţii de vot s-au închis la ora locală 20 (21 ora României), iar legea franceză interzice publicarea oricăror estimări înainte de aceasta. În jurul orei locale 18.15, printre partizanii lui Sarkozy adunaţi la Paris au izbucnit strigăte de bucurie, la aflarea estimărilor neoficiale, iar pregătirile pentru megapetrecerea din Place de la Concorde, din centrul capitalei, erau în toi. Circa 100 de televiziuni franceze şi străine îşi instalau echipamentele pe estradă, iar 15 maşini de poliţie erau parcate în jurul pieţei. Dimpotrivă, ambianţa era mohorîtă şi feţele triste la sediul Partidului Socialist. Cineva agita o pancartă pe care scria ”Mulţumim pentru tot, Segolene”, iar alţii scandau fără convingere ”Segolene preşedinte”.

Peste 44 de milioane de francezi au fost aşteptaţi, duminică, la secţiile de votare, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Şi în România, potrivit datelor furnizate de Ambasada Franţei la Bucureşti, erau aşteptaţi să voteze circa 1.400 de cetăţeni francezi. Participarea la vot a atins 75,11% la ora locală 17.00, cea mai ridicată înregistrată vreodată la această oră a scrutinului. Totuşi, ca la orice alegeri care se respectă, nici în Franţa nu au lipsit incidentele. Trei secţii de vot dintr-un sat din vestul ţării s-au deschis cu 40 de minute mai tîrziu, pentru că în cursul nopţii au dispărut o parte din buletinele de vot în favoarea lui Nicolas Sarkozy. Prefectura Mayenne a fost anunţată ieri, la ora 8.00, că o parte din buletinele lui Nicolas Sarkozy au dispărut din secţiile de la Meslay-du-Maine şi că această dispariţie fusese provocată, se pare, de o intrare prin efracţie. Secţia, în faţa căreia se formase o coadă de circa 70 de persoane, s-a deschis în cele din urmă în jurul orei locale 8.40, dar desfăşurarea scrutinului nu a fost afectată.

Nicolas Sarkozy, reprezentantul dreptei sau Segolene Royal, candidata socialiştilor, aceasta a fost întrebarea la care au fost chemaţi să răspundă francezii, după o campanie spectaculoasă, care a făcut vîlvă în Hexagon. Scrutinul din Franţa marchează ascensiunea la putere a unei noi generaţii de politicieni, după cei 12 ani de preşedinţie ai lui Jacques Chirac. Preşedintele Franţei deţine prerogative fără echivalent în marile democraţii occidentale, definite prin Constituţia din 4 octombrie 1958, care stabileşte un executiv bicefal, format din preşedinte şi guvern. Preşedintele Republicii veghează la respectarea Constituţiei, asigură funcţionarea corespunzătoare a puterilor publice şi continuitatea statului. Este garantul independenţei naţionale şi al integrităţii teritoriale. Şeful statului ia măsurile care se impun în cazul unor ameninţări grave şi imediate, numeşte premierul şi îl destituie în cazul în care acesta îi prezintă demisia sa. La propunerea premierului, numeşte alţi membri ai Guvernului şi îi demite. Prezidează Consiliul de Miniştri, semnează ordonanţe şi decrete. Acreditează ambasadori, negociază şi ratifică tratate. Este comandantul suprem al armatei. Poate supune la referendum unele proiecte de lege. Promulgă legi, poate dizolva Adunarea Naţională şi convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară. Este garantul independenţei autorităţii judiciare şi prezidează Consiliul Superior al Magistraturii. Are iniţiativa revizuirii Constituţiei, alături de Parlament.