Localitatea Varna din Bulgaria a fost, vineri, gazda Conferinţei Internaţionale de lansare a Euroregiunii Mării Negre. Evenimentul a fost organizat de Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Primăria Varna şi Uniunea Autorităţilor Locale Bulgăreşti din Bazinul Mării Negre. La conferinţă au fost prezente autorităţile locale şi regionale din: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, pentru semnarea Actului Constitutiv şi Statutului Euroregiunii Mării Negre. Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a mobilizat în urmă cu trei ani autorităţile din ţările riverane Mării Negre pentru a demara procedurile în vederea înfiinţării unei euroregiuni în bazinul pontic. În urma eforturilor autorităţilor române, vineri, la Varna, au fost semnate documentele privind înfiinţarea Asociaţiei Euroregiunea Mării Negre, CJC, Primăria Constanţa şi Primăria Mangalia fiind membri fondatori ai acestui for nou constituit. Euroregiunile reprezintă cea mai dezvoltată formă de cooperare a autorităţilor locale şi regionale, asigurînd acestora posibilitatea de a-şi stabili de comun acord priorităţile de acţiune şi de a pune în aplicare programe de dezvoltare interregionale, corespunzînd nevoilor comunităţilor respective. Deşi au fost invitaţi să adere ca membri fondatori ai acestei noi înfiinţate structuri, reprezentanţii Federaţiei Ruse, cei din Azerbaidjan şi cei din Turcia nu au semnat documentele de înfiinţare a Euroregiunii Mării Negre. Dacă reprezentanţii Turciei şi ai Azerbaidjanului au declarat că sînt de acord cu acest for nou înfiinţat, dar că deocamdată nu au acordul forurilor ministeriale pentru a semna, reprezentanţii Federaţiei Ruse au declarat, prin deputatul dumei de stat, Valery Kadokhov, că sînt împotriva acestui for, menţionînd că în bazinul Mării Negre există deja destule astfel de organisme şi că nu văd de ce ar mai trebui înfiinţat încă unul. Trecînd peste aceste divergenţe, preşedintele Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Yavuz Mildon, a apreciat că este necesară înfiinţarea acestui organism internaţional pentru ca autorităţile locale din bazinul Mării Negre să poată beneficia de fondurile UE pentru dezvoltare. Yavuz Mildon a adăugat că accesarea fondurilor poate fi făcută mult mai uşor, avînd în vedere că România şi Bulgaria sînt membre ale UE. Acesta a precizat că o problemă asemănătoare a existat şi înaintea înfiinţării Euroregiunii Adriatica, unde Croaţia s-a opus pentru o vreme, iar acum sînt principalii beneficiari ai proiectelor derulate de forul respectiv. După discursurile tuturor autorităţilor participante s-a trecut la adoptarea statutului Euroregiunii Mării Negre şi la alegerea conducerii organismului nou înfiinţat.

“Un pas uriaş pentru autorităţile din bazinul Mării Negre”

Avînd în vedere eforturie depuse timp de trei ani de autorităţile române, preşedintele CJC, Nicuşor Daniel Constantinescu, a fost ales cu unanimitate de voturi preşedinte al Euroregiunii Mării Negre, pentru o perioadă de doi ani. Constantinescu a declarat că, odată înfiinţată această Euroregiune, va fi mult mai uşor să fie accesate fondurile pentru dezvoltare: „26 septembrie 2008 este o zi istorică, pentru că, după trei ani, s-a reuşit semnarea documentelor de înfiinţare a acestei Euroregiuni. Urmează o perioadă de 30 de zile în care eu, ca preşedinte al Euroregiunii Marea Neagră, să finalizez documentaţia prin înregistrarea Euroregiunii la Tribunal, pentru a căpăta personalitate juridică, pentru că statutul Euroregiunii este făcut după legislaţia românească. După aceea va avea loc întrunirea adunării generale şi a comitetului director ale Euroregiunii Marea Neagră pentru a se stabili bugetul, strategia şi proiectele prioritare. Trebuie să vedem proiectele şi ce fonduri europene putem accesa şi trebuie să facem acest lucru cît mai repede, pentru a convinge şi alte autorităţi să se alăture acestui organism. Eu spun că înfiinţarea acestuia este un pas uriaş pentru autorităţile din bazinul Mării Negre”. În ceea ce priveşte poziţia Federaţiei Ruse, preşedintele Euroregiunii Mării Negre a declarat: „Din păcate, rolul administrativ al asociaţiei nou înfiinţate este înţeles greşit de unele autorităţi şi unele ţări care sînt riverane Mării Negre. Va trebui, prin puterea exemplului şi prin finalizarea unor proiecte concrete în interesul comunităţilor pe care le reprezentăm, să-i facem să înţeleagă că nu este vorba de conflicte sau interese politice, ci că este vorba de interesele comunităţilor şi autorităţilor locale”. Primarul Mangaliei, Claudiu Tusac, a fost şi el ales în forul nou înfiinţat, obţinînd funcţia de secretar general al Euroregiunii Mării Negre. „Mulţumesc celor care mi-au acordat încrederea şi m-au ales în funcţia de secretar general al Euroregiunii Mării Negre, un post important pentru mine. O bună parte din timpul meu îl voi aloca pentru acest organism internaţional, deoarece consider că beneficiile se vor vedea în proiectele pe care le vom dezvolta împreună pentru toată zona Mării Negre şi ne putem referi la proiecte de infrastructură, proiecte în turism, remedierea problemei plajelor, a digurilor”, a declarat Tusac. Primăria Constanţa, şi ea membru fondator al Euroregiunii Mării Negre, reprezentată de viceprimarul Nicolae Nemirschi, poate fi beneficiarul viitoarelor proiecte, dar şi al fondurilor pe care acest for le poate atrage. „În mod sigur vor fi fondurile care vor pune bazele unei strategii de pace pentru Marea Neagră. Existau nişte programe care se limitau la graniţele Europei. În acest moment, din experienţa pe care municipiul Constanţa o are din înfrăţirea cu Brest şi care a făcut mai multe aplicaţii vizavi de oraşele port, noi putem extinde aceste aplicaţii pentru oraşele port la Marea Neagră. Avînd în vedere că România este membru al UE, Constanţa va deveni lider pentru aceste programe şi în perioada următoare voi face toate demersurile pentru ca aceste fonduri să înceapă să fie deblocate prin Constanţa, cu partenerii noştri din Bulgaria, şi ne referim aici la Varna şi Burgas, iar la începutul anului viitor cred că vom putea discuta despre chestiuni concrete”, a declarat Nemirschi.