Doi oameni vor intra cu siguranță în istorie pentru isprava lor cu Brexitul. Autorul moral al ieșirii Marii Britanii din UE este premierul demisionar David Cameron, care, disperat după încă un mandat în fruntea Guvernului de la Londra, a promis electoratului un referendum asupra menținerii țării în UE. A câștigat alegerile, dar a pierdut ”lupta” cu electoratul, care l-a taxat la referendum și a ales ieșirea Marii Britanii din UE. Mulți supuși ai Majestății Sale nici acum nu au habar ce au votat, dar privesc îngrijorați sau... inconștienți la viitorul tulbure al Regatului Unit. Al doilea ”cap al răutăților” este liderul Partidului Independenței Marii Britanii, Nigel Farage, marele susținător al Brexitului, care nu a precupețit niciun efort în a bălăcări pe toată lumea, cu românii noștri în frunte, pentru a întoarce britanicii mai slabi de înger și de școală împotriva UE. A reușit și acum s-a trezit fără obiectul muncii, așa că demisionează. Cei doi... mitici ai politicii de la Londra au totuși ceva în comun: au scos țara din UE și și-au dat demisia.

Nigel Farage a anunțat luni că demisionează din fruntea partidului eurosceptic și pro-Brexit UKIP. Partidul Independenței Marii Britanii (UKIP) este o formațiune eurosceptică și anti-imigrație care a militat puternic pentru ieșirea Regatului Unit din UE. Politicianul a declarat că nu a dorit niciodată să fie un politician de carieră, adăugând însă că, ”deși uneori dură, perioada petrecută în politică a fost cu siguranță ceva ce a meritat”. ”Acum simt că am făcut partea mea, așa că ar fi corect că să-mi dau demisia din funcția de lider al UKIP”, a mai afirmat Farage. El a mai spus că este sigur că Marea Britanie va părăsi UE, dar ”țara are nevoie de un prim-ministru care să nu o trădeze”.

PLANURI DE VIITOR Favorita la funcția de premier al Marii Britanii, Theresa May, a promis că va încerca să obțină un acord comercial cu UE cu clauze prin care să fie limitată libertatea de circulație. Deși a militat pentru rămânerea în UE, ministrul de Interne, Theresa May, candidată la conducerea Partidului Conservator, a declarat că va onora rezultatul referendumului și a exclus convocarea de alegeri generale înainte de 2020. ”Votul Brexit ne-a dat un mesaj foarte clar, nu putem permite libera circulație de persoane să continue ca până acum”, a declarat May pentru ITV, adăugând că va căuta să acorde garanții privind statutul cetățenilor UE care locuiesc în Marea Britanie. ”Este, de asemenea, vorba despre garantarea faptului că vom obține cea mai bună afacere posibilă cu privire la comerțul de bunuri și servicii”, a adăugat ea. Cancelarul german, Angela Merkel, a insistat că un acord comercial cu Londra ar trebui să includă libertatea de circulație. Theresa May susține că nu ar trebui stabilit un interval de timp pentru ieșirea din UE. După ce Marea Britanie invocă articolul 50, prin care este demarată procedura legală de ieșire, Londra are doi ani la dispoziție pentru a negocia termenii.

Ministrul de Finanțe britanic, George Osborne, și-a propus să reducă impozitul pentru companii la 15%, într-un efort de a păstra investițiile business-urilor în Marea Britanie, acum că regatul se pregătește să iasă din UE. Osborne dorește să minimizeze impactul economic. În prezent, Marea Britanie are un impozit de 20% pentru business-uri, iar acesta va scădea la 19% în aprilie 2017 și la 17% în 2020. Osborne susține că economia britanică se îndreaptă spre o recesiune. Planurile de reducere a taxelor ilustrează riscurile pe care Marea Britanie le are în fața deciziei istorice de a se despărți de UE după mai bine de patru decenii. Lira a pierdut 11% după referendum, iar alte națiuni europene se aliniază pentru a-și scoate business-urile din Londra.​

DETAȘARE DE... FOST

Fostul premier laburist Tony Blair crede că ”Marea Britanie trebuie să îşi păstreze deschise toate opţiunile în privinţa ieşirii ori apartenenţei la UE. Dacă voinţa cetăţenilor se schimbă, după cum arată situaţia post-referendum, atunci de ce nu am recunoaşte acest lucru?!”, a declarat Tony Blair, notând că alegătorii care au votat în favoarea rămânerii în UE (48%) se simt privaţi de reprezentativitatea dreptului la vot. Premierul demisionar David Cameron şi liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, au exclus posibilitatea organizării unui nou referendum. Întrebat despre o astfel de idee, Tony Blair a declarat: ”Trebuie să menţinem deschise toate opţiunile; acest lucru înseamnă că trebuie să luăm decizii în funcţie de evoluţia dezbaterii politice. În momentul de faţă, decizia este de ieşire din UE. Dar nu ştim spre ce ne îndreptăm. Dacă în negocierile cu Europa devine clar, spre exemplu, că nu mai avem acces la piaţa unică şi că trebuie să ne bazăm pe Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a reveni la unele acorduri, atunci punctul meu de vedere este: suntem suverani, trebuie să ne păstrăm deschise opţiunile”, a subliniat Tony Blair.

PRETENȚII... FRANȚUZEȘTI

Franța va înceta să aplice prevederile regulilor europene privind lucrătorii detașați, dacă UE nu modifică rapid regulamentul care permite diferențele de remunerare între lucrătorii detașați și cei locali, a declarat premierul Manuel Valls. Politicienii și sindicatele franceze au indicat sistemul lucrătorilor detașați, care permite angajatorilor să îi plătească pe aceștia cu nu mai mult decât nivelul minim în țara-gazdă, ca fiind cauza pierderii locurilor de muncă în Franța, în special în industria creșterii animalelor. ”Guvernul francez încearcă să convingă UE, și multe țări sunt de acord, că trebuie făcute schimbări. Trebuie să existe un tratament egal pentru a combate dumping-ul social”, a declarat Valls pentru televiziunea TF1. Numărul de lucrători detașați, angajați într-un stat UE, dar trimiși temporar să lucreze în altul, a crescut în ultimii ani. Cele mai recente date arătau că în 2014 erau 1,9 milioane de lucrători detașați în UE. Angajatorii nu sunt obligați să plătească lucrătorilor detașați mai mult decât salariul minim din țara-gazdă, ceea ce duce la venituri mici pentru lucrătorii detașați și concurență între firmele care angajează lucrători detașați sau locali. Comisia Europeană a propus ca plata celor două categorii să fie la fel. Dar mai multe țări din Europa Centrală, cum ar fi Ungaria și Polonia, se opun acestei inițiative, spunând că ar fi în dezavantajul lor și ar amenința locurile de muncă.