Guvernul şi partenerii sociali - confederaţiile patronale şi sindicale - rămân inflexibili în privinţa modificării Codului Muncii, iar la întâlnirea de ieri, de la sediul guvernului, negocierile nu au mai avansat comparativ cu cele 17 articole convenite la întâlnirea precedentă. La temele importante - contractul colectiv de muncă, perioada de probă la angajare, disponibilizările colective - nu s-a ajuns la un punct de vedere comun, iar negocierile vor continua în perioada următoare. „Seria întâlnirilor va continua. Probabil că zilele următoare ne vom concentra doar pe negocierile colective. Interpretarea guvernului este că se poate renunţa la negocierile colective la nivel naţional. Partea sindicală se opune cu vehemenţă”, a declarat preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu. Liderul sindical a spus că unele patronate susţin partea sindicală, iar altele merg pe varianta guvernamentală. “Din punctul nostru de vedere, poate că într-o perspectivă în care ramurile de activitate vor deveni foarte solide, bine reprezentate şi cu putere de negociere cu partea sindicală, vom putea să luăm în calcul şi renunţarea la negocierea colectivă la nivel naţional. Dar nu acesta este momentul. În câţiva ani, când piaţa forţei de muncă se va reaşeza”, a afirmat Petcu. “Azi (ieri - n.r.) am vrut să ne asigurăm că toată activitatea noastră în cadrul negocierilor va avea un rezultat, pentru că mesajul ministrului Muncii este acela că, indiferent ce vom conveni noi în cadrul negocierilor cu patronatele şi chiar în prezenţa primului ministru, domnia sa îşi va susţine varianta în Parlament”, a mai declarat el. Potrivit preşedintelui UGIR-1903, Cezar Corâci, un alt punct nevralgic a fost Codul Social, pe care „premierul părea să-l considere un punct deja elucidat, ceea ce nu e adevărat”.

Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ion Pisc, a declarat, ieri, la finalul întâlnirii de aproximativ trei ore de la Guvern, că \"s-au modificat câteva virgule în proiectul Codului Muncii\", urmând ca discuţiile pe negocierile colective să continue. \"Cred că desfiinţarea contractelor colective de muncă este o prioritate pentru Guvern, dar este cea mai proastă soluţie. Azi (n.r. miercuri) varianta eliminării acestora a fost rostită de premierul Emil Boc, până acum ea fiind spusă de ministrul Muncii, Ioan Botiş\", a precizat Pisc. Partenerii sociali au ajuns la un consens pe nouă articole de modificare a Codului Muncii, dar \"niciunul foarte important, care să aducă ceva nou\", a subliniat liderul BNS.

• PREAVIZUL • Sindicaliştii vor ca termenul de preaviz convenit de părţi în contractul de muncă să nu fie mai mic de 15 zile sau 30 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de conducere, în timp ce Guvernul a propus, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz. Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mic de 30 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere, se arată în proiectul sindicatelor, în timp ce Executivul propune 20 şi, respectiv, 45 de zile.

• CLAUZA DE NECONCURENŢĂ • Totodată, sindicaliştii spun că angajatorul poate renunţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă a angajatorului privind denunţarea acesteia - din luna următoare notificării scrise a angajatului privind denunţarea acesteia.

• ANGAJARE DE PROBĂ • În ceea ce priveşte perioada de probă la angajare, Guvernul propune prin proiectul de Cod al muncii 45 de zile pentru funcţii de execuţie şi 120 de zile pentru cele de conducere. Sindicatele vor însă ca perioada de probă să nu depăşească 90 de zile în niciunul dintre cazuri. Guvernul propune eliminarea interdicţiei de a angaja mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în perioada de probă, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi din actualul cod al muncii.

• PRIMELE ŞASE LUNI – STAGIU • Sindicaliştii mai vor ca viitorul Cod al muncii să aibă o prevedere prin care în cazul absolvenţilor de studii superioare să constituie stagiu primele şase luni după debutul în profesie al acestora. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul ar urma să elibereze, obligatoriu, o adeverinţă vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

• ÎN CAZUL ÎNTRERUPERII ACTIVITĂŢII… • În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii fără încetarea raportului de muncă, sindicaliştii completează propunerea Guvernului referitoare la reducerea timpului de lucru şi a salariului cu menţiunea ca acest lucru să se întâmple \"în special\" pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Sindicaliştii spun că, în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea \"ca prin negocieri cu sindicatul reprezentativ sau cu reprezentanţii salariaţilor, după caz\", să reducă programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului. Totodată, sindicaliştii vor completarea propunerii Guvernului ca în cazul în care, din motive economice, este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cu obligativitatea reluării ei, angajatorul să poată acorda în această perioadă concediu fără plată, cu menţiunea că aceste măsuri trebuie să fie negociate prin contractele colective de muncă aplicabile.

• CONCEDIEREA COLECTIVĂ • De asemenea, măsura concedierii colective nu presupune o răspundere a angajaţilor în luarea deciziei, ca atare sindicatele nu pot accepta amendamentul referitor la acest aspect. Sindicaliştii nu acceptă abrogarea articolului potrivit căruia angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi, timp de nouă luni. În situaţia în care, în această perioadă, se reiau activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective, angajatorul are obligaţia de a transmite salariaţilor care au fost concediaţi o comunicare scrisă în acest sens şi de a-i reangaja pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă. Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării angajatorului pentru a-şi da în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit. În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi nu îşi manifestă în scris consimţământul în termenul prevăzut sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante.

• CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ • Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului stabilit iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări, propune Guvernul, în timp ce sindicatele spun că, având în vedere Memorandumul OIM şi practica europeană, amendamentul nu se justifică. Guvernul vrea ca în noul Cod al muncii să nu mai fie prevăzut ca, la expirarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată, pe acel loc de muncă să poată fi angajat un salariat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi existente în prezent în Codul muncii.

• LIBERE PLĂTITE • În proiectul Guvernului se propune ca, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul să aibă posibilitatea de a acorda zile libere plătite, din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. În opinia sindicatelor, contul de timp în acest sens este \"doar sugerat\" şi nu prezintă garanţii împotriva abuzurilor.

• CÂT MUNCIM? • Totodată, alte prevederi din proiectul Guvernului cu care sindicatele nu sunt de acord se referă la durata normală a timpului de lucru. Guvernul propune ca, în cazul salariaţilor de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă, durata de lucru să nu depăşească opt ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât dacă este prevăzut în contractul colectiv de muncă aplicabil şi dacă o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite din contractul de muncă de nivel superior. În această situaţie, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de opt ore. Sindicatele spun însă că aceste amendamente nu sunt conforme cu dispoziţiile din Convenţia 98 a OIM.

• CONCEDIUL • Guvernul propune ca un angajat să aibă cel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, în timp ce sindicatele vor ca perioada concediului neîntrerupt să fie de cel puţin 15 zile.

• SANCŢIUNI DISCIPLINARE • În ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare dispuse în cazul angajaţilor, sindicatele propun introducerea unei menţiuni referitoare la faptul că, dacă în termen de şase luni salariatul nu primeşte o nouă sancţiune, este reabilitat de drept.

• PAGUBELE, DIN BANII ANGAJATULUI • Guvernul propune recuperarea unor eventuale pagube provocate din vina angajatului în 30 de zile după ce i-a comunicat acestuia evaluarea pagubei. Sindicatele se opun acestei propuneri, susţinând că doar instanţa de judecată poate constata vinovăţia şi obligaţia de plată.