Banca Naţională a României (BNR) a majorat, ieri, pentru a şasea oară consecutiv, dobînda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 10% pe an, şi a decis să păstreze neschimbat nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit. BNR urcă dobînda pentru a şase a oară în opt luni, la un nivel maxim al ultimilor doi ani şi zece luni. În contextul unui proces dezinflaţionist constant, banca centrală micşorase în mod constant dobînda cheie timp de doi ani, începînd cu o tăiere spectaculoasă cu 4 puncte procentuale în august 2005 - de la 12,5%, la 8,5% - şi culminînd cu coborîrea ratei dobînzii cheie la 7% în iunie 2007. Două alte majorări sucesive - în ianuarie şi în februarie - au adus dobînda de politică monetară la 9% pe an, în condiţiile în care inflaţia anuală a ajuns în februarie la 7,97%, de la mai puţin de 4% în primăvara anului trecut. Într-un comunicat de presă al băncii se precizează că dobînda se majorează începînd de astăzi, iar BNR va continua să gestioneze ferm lichiditatea din piaţa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă. În textul comunicatului se spune că întregul Consiliu de Administraţie al BNR va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile indicatorilor macroeconomici, acesta fiind pregătit să utilizeze întregul set de instrumente de care dispune banca centrală pentru a contracara presiunile inflaţioniste şi a asigura reluarea procesului de dezinflaţie într-un ritm compatibil cu atingerea în mod sustenabil a ţintelor de inflaţie anunţate pe termen mediu. Creşterea dobînzii la 10% a fost anticipată de către cei mai mulţi analişti economici. Analiştii estimau o majorare a dobînzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, în condiţiile în care mulţi dintre ei se aşteaptă la o inflaţie peste 9% în iulie, alimentată de scumpiri la gaze şi electricitate. De asemenea, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 8,62% în luna aprilie, la 8,46% în luna mai, dar se situează în continuare semnificativ peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei pentru anul în curs. Banca centrală avertizează că perspectivele pe termen scurt ale inflaţiei s-au înrăutăţit în contextul majorării preconizate a unor preţuri administrate şi a accizelor la tutun. Analiza celor mai recente date statistice relevă menţinerea şi în primul trimestru a rolului cererii interne de principal factor al creşterii economice. Atît investiţiile, cît şi consumul final al populaţiei şi-au accelerat creşterea, cel din urmă stimulat de majorări substanţiale ale veniturilor şi de menţinerea dinamicii înalte a creditului acordat sectorului privat, mai ales a împrumuturilor în valută.