Nivelul de trai, sărăcia şi persoanele defavorizate, identificate prin anchete DJS

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Nivelul de trai, sărăcia şi persoanele defavorizate, identificate prin anchete DJS

Economie 16 Ianuarie 2009 / 00:00 803 accesări

Ancheta Bugetelor de Familie este un indicator elocvent pentru măsurarea nivelului de trai la nivelul judeţului, dar şi la nivel naţional, cînd datele sînt coroborate într-un amplu studiu, pe cele 42 de judeţe ale ţării. Populaţia trebuie să fie receptivă şi să colaboreze cu operatorii de interviu ai Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa (DJS), furnizînd date corecte, actualizate şi complete referitoare la veniturile şi cheltuielile lunare. Informaţiile colectate de DJS prin intermediul acestei anchete permit identificarea gospodăriilor şi persoanelor defavorizate, în scopul elaborării unor programe adecvate de protecţie socială, analiza impactului aplicării diferitelor programe în domeniul social, a efectelor economice ale tranziţiei, în general, asupra situaţiei economico-sociale a populaţiei, determinarea ponderilor necesare pentru a calcula indicele preţurilor de consum (IPC) conform clasificărilor standard, evaluarea consumului final al gospodăriilor, dar, mai ales, măsurarea sărăciei şi excluderii sociale. Ancheta Bugetelor de Familie constă în colectarea de date ce se realizează printr-o combinaţie de unul sau mai multe interviuri şi metoda autoînregistrării curente în Jurnalul gospodăriei. Completarea datelor în toate secţiunile chestionarelor se realizează la domiciliul gospodăriei, prin discuţii cu fiecare membru adult al gospodăriei, iar dacă acest lucru nu este posibil în toate cazurile, informaţiile se obţin pe baza declaraţiei capului gospodăriei, a soţiei/soţului sau a unui alt membru adult care poate da relaţii complete atît pentru celelalte persoane, cît şi pe ansamblul gospodăriei. Completarea Jurnalului gospodăriei se face prin autoînregistrare de către capul gospodăriei, soţul/soţia acestuia sau altă persoană din gospodărie care poate să facă înregistrări corecte, zilnice sau la perioade cît mai scurte de timp, îndeosebi privind cheltuielile curente ale gospodăriei. În cazul în care completarea Jurnalului gospodăriei nu se poate face integral prin autoînregistrare sau cînd, din motive obiective (persoane în vîrstă, bolnave etc.), gospodăria solicită completarea acestora de către operatorul de interviu, înscrierea datelor se face pe bază de interviu sau, în alte cazuri, pe baza unor înregistrări (notări) personale ale membrilor gospodăriei, pe care aceştia acceptă mai uşor să le efectueze separat de Jurnalul gospodăriei. Reticenţa populaţiei în furnizarea unor date atît de detaliate este de înţeles, însă DJS face apel către constănţeni să răspundă cooperant, asigurîndu-i că informaţiile rămîn secrete, păstrîndu-se confidenţialitatea. Începutul anchetelor bugetelor de familie în România datează din anul 1948, cînd au fost intevievate 8.000 de familii din mediul urban la nivel naţional, din rîndul muncitorilor, intelectualilor, funcţionarilor, liber profesioniştilor, micilor meseriaşi şi altor categorii sociale. Din anul 1952 s-a trecut la organizarea cercetării bugetelor de familie şi în mediul rural, la 1.500 gospodării de ţărani. Din anul 2001, Ancheta Bugetelor de Familie a devenit o anchetă permanentă, constituind instrumentul principal pentru evaluarea veniturilor şi cheltuielilor populaţiei.

Taguri articol


12