Nivelul radiaţiilor în unele zone aflate pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei nucleare Fukushima este de 1.600 de ori mai mare decât normal, au anunţat oficiali din Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Testele făcute de specialişti AIEA în diverse locuri din apropierea centralei au arătat că nivelul radiaţiilor variază între 2 şi 160 de microsiverţi pe oră, în timp ce nivelul normal în zonă nu ar trebui să depăşească 0.1 microsiverţi în zonă. Cel mai mare nivel de radiaţii, 161 microsiverţi pe oră, a fost detectat în oraşul Namie din prefectura Fukushima. Guvernul a ordonat evacuarea populaţiei pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei şi a cerut locuitorilor care se află la o distanţă mai mică de 30 de kilometri să rămână în case. Eforturile au fost reluate la centrala nucleară Fukushima Daiichi, pentru alimentarea cu curent electric şi răcirea reactoarelor supraîncălzite, afectate grav de seismul din 11 martie. Lucrările fuseseră întrerupte după ce au fost detectate emisii de vapori albi şi fum de la două dintre reactoare. Nu a fost stabilită cauza şi operatorii centralei nu pot vedea ce se întâmplă în clădirea în care se află reactoarele.

Centrala nucleară avariată de la Fukushima a înregistrat unele dintre cele mai slabe rezultate la teste de securitate şi a fost ”ticsită” cu mai mult uraniu decât era prevăzut, relatează ”The Daily Mail”. Inginerii americani care au conceput clădirea nu au prevăzut păstrarea combustibilului nuclear uzat între pereţii subţiri ai clădirilor reactorului, afectaţi de seismul din 11 martie. Dar, înăuntrul acestora, la momentul producerii dezastrului, se afla echivalentul de bare de uraniu puternic radioactive utilizate în şase ani. Oficiali din cadrul Guvernului, companiei de electricitate şi autorităţii de reglementare vor trebui să explice, acum, de ce erau stocate înăuntrul clădirii aceste bare de combustibil nuclear uzat. Acum, unul din bazinele pentru colectarea combustibilului uzat de la centrala nucleară din Fukushima a început să se supraîncălzească, temperaturile apropiindu-se de punctul de fierbere, a anunţat, ieri, Agenţia niponă pentru Siguranţa Nucleară. Se crede că temperaturile ridicate din bazinul de combustibilul uzat se află la originea aburului care iese de luni de la unitatea 2 a centralei. Încălzirea bazinului de combustibil complică şi mai mult eforturile de normalizare a situaţiei de criză nucleară. Dacă apa din bazin se evaporă prin fierbere şi barele de combustibil rămân pe uscat, vor fi eliberate noi cantităţi de radiaţii.

Cu doar o lună înaintea seismului din 11 martie, autorităţile nipone au prelungit cu zece ani durata de funcţionare a celor mai vechi dintre reactoarele centralei nucleare de la Fukushima, în pofida avertismentelor privind siguranţa, informează ”New York Times”. Agenţia niponă pentru Siguranţa Nucleară a atras atenţia în legătură cu riscul defectării generatoarelor de energie electrică ale centralei de la Fukushima, din cauza coroziunii provocate de apă. Generatoarele au fost defectate de tsunamiul din 11 martie, blocând sistemul de răcire a reactoarelor. Potrivit autorităţilor nipone, întreţinerea centralei a fost necorespunzătoare iar calitatea inspecţiei a fost insuficientă.

Între timp, trei cutremure cu magnitudinea peste 6 s-au produs ieri, în decurs de două ore şi jumătate, în apropierea epicentrului seismului din 11 martie. Un cutremur cu magnitudinea preliminară de 6,6 s-a produs, ieri, în estul coastei Honshu, a anunţat institutul american de geofizică USGS. Acesta a fost al treilea seism cu magnitudinea de peste 6 în decurs de două ore şi jumătate. Celelalte două cutremure au avut magnitudinea preliminară de 6,6 şi 6,4 şi sunt printre cele mai puternice seisme produse în Japonia de la cel din 11 martie, cu magnitudinea 9.

• Dinamică ucigaşă • 90% din victimele cutremurului şi tsunami-ului care a lovit oraşul Rikuzen-Takata din prefectura Iwate au murit înecate, iar multe dintre cadavre prezentau semnele unui impact echivalent cu coliziunea unei maşini conduse cu 40 de kilometri pe oră. Acestea au fost concluziile medicilor legişti niponi. Victimele cutremurului şi valurilor seismice din 11 martie fuseseră bine pregătite să facă faţă evacuării. Însă nu au avut nicio şansă în faţa puterii şi vitezei uriaşelor valuri seismice, care s-au dovedit covârşitoare. Profesorul legist Hirotaro Iwase a condus autopsiile a 126 din victimele surprinse de tsunami.

Numărul persoanelor care au murit sau au dispărut în catastrofa din 11 martie a depăşit, ieri, 21.000, a anunţat poliţia niponă. Numărul persoanelor decedate în 12 prefecturi se ridica la 9.079, ieri la prânz, iar cel al persoanelor dispărute, la 12.645 în şase prefecturi. Poliţia a efectuat autopsii în cazul a 8.360 de cadavre, iar 4.670 au fost identificate şi predate familiilor. Circa 310.000 persoane evacuate, inclusiv din zona Fukushima, se află în prezent în 2.100 de adăposturi improvizate în 16 prefecturi, inclusiv Tokyo. În oraşul Higashimatsushima din prefectura Miyagi, una dintre cele mai aflaate de cutremur, autorităţile au început să înhumeze cadavrele identificate, după ce au primit acceptul rudelor. În Japonia, cadavrele sunt în general incinerate dar multe crematorii din zonele afectate de cutremur nu sunt funcţionale, din lipsă de combustibil.

• Noi proceduri • Organizaţiile internaţionale de reglementare trebuie să elaboreze noi proceduri de gestionare a accidentelor nucleare, ca urmare a evenimentelor din Japonia, afirmă directorul AIEA. Actualul cadru pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă a fost stabilit după accidentul de la Cernobîl din 1986 şi reflectă realităţile anilor ’80, nu ale secolului XXI, precizează directorul AIEA, japonezul Yukiya Amano. Potrivit acestuia, în prezent, prioritatea este răcirea reactoarelor avariate de la Fukushima, dar autorităţile vor trebui să elaboreze planuri pentru gestionarea unor crize similare.

• Teste de stres la centralele nucleare din UE, peste şase luni • Criteriile care vor sta la baza testelor de rezistenţă la calamităţi care vor fi efectuate la toate centralele nuclear-electrice din UE vor fi elaborate în următoarele şase luni, a declarat preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Borbala Vajda. “Testele vor fi aplicate la fiecare unitate nucleară din UE, dar vor fi diferenţiate în funcţie de specificul regional şi al tehnologiei”, a afirmat Vajda. În urma avarierii centralei de la Fukushima, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a convocat, săptămâna trecută, o reuniune cu reprezentanţi ai guvernelor statelor UE, ai autorităţilor de reglementare în domeniul nuclear, industriei şi proiectanţilor de tehnologii nucleare. Participanţii la reuniune au căzut de acord ca securitatea funcţionării celor 143 de unităţi nucleare din UE să fie verificată prin aplicarea unor teste de stres, operaţiune în urma căreia să fie elaborate standarde de funcţionare pentru fiecare unitate nucleară. În România sunt operaţionale două reactoare la singura centrală nucleară din ţară, de la Cernavodă, care asigură circa 20% din necesarul de electricitate. Centrala este proiectată să reziste unui seism cu magnitudinea de 8 grade pe Richter.

• Toyota şi Honda amână reluarea producţiei • Producătorii japonezi de automobile Toyota şi Honda au anunţat că nu-şi vor relua producţia înainte de 26 martie, respectiv 27 martie, din cauza lipsei unor componente. Cele două companii şi-au încetat operaţiunile după seismul din 11 martie, analiştii estimând că fiecare zi de încetare a producţiei înseamnă pagube de milioane de dolari pentru aceste firme. Potrivit experţilor, companiile sunt nevoite să aştepte până când fiecare furnizor de componente va atinge nivelul de producţie de dinaintea dezastrului, pentru asamblarea unei maşini fiind necesare mii de piese. Aprovizionarea neîntreruptă cu energie electrică este una dintre condiţiile reluării producţiei la capacitate maximă, analiştii apreciind că va mai dura până la îndeplinirea acestei condiţii, având în vedere situaţia de la centrala Fukushima. Pe de altă parte, Mazda Motor Corporation a anunţat că a reluat temporar activitatea la fabricile din Hiroshima şi Hofu, începând de ieri, urmând să fie produse componente pentru fabricile din afara ţării şi componente de rezervă pentru export pe baza pieselor aflate în stocul propriu. Reînceperea temporară a operaţiunilor nu va influenţa activităţile destinate refacerii zonelor afectate de cutremur, precizează Mazda, adăugând că o decizie privind reluarea producţiei la capacitate maximă, atât a componentelor, cât şi a autovehiculelor, va fi anunţată ulterior.