Ancheta privind atentatele de la Paris, soldate cu 17 morţi, a ajuns în etapa decisivă, patru bărbaţi cu vârste între 22 şi 28 de ani fiind deferiţi tribunalului, în vederea inculpării. Aceştia fac parte dintre cele 12 persoane arestate în noaptea de joi spre vineri, în regiunea pariziană, pentru a fi interogate despre posibila susţinere logistică, în special cu arme şi vehicule, pe care i-ar fi oferit-o lui Amedy Coulibaly. Acesta din urmă a ucis o poliţistă la Montrouge, periferia de sud a Parisului, pe 8 ianuarie şi alte patru persoane în ziua următoare, în cursul luării de ostatici dintr-un supermarket cu specific evreiesc, unde a fost ucis de poliţie. Ancheta vizează complicităţile directe sau indirecte de care ar fi putut beneficia Amedy Coulibaly şi fraţii Kouachi, înainte de a fi neutralizaţi de forţele de ordine.

COMPLICITĂȚI DIRECTE ȘI INDIRECTE Conform unei surse din poliţie, anchetatorii au filat, în ultimele zile, mai multe persoane reperate pornind de la elemente ADN şi de la interceptări telefonice, în anturajul presupus al fraţilor Kouachi şi al lui Coulibaly. Amprente papilare au fost găsite în maşina care ar fi fost utilizată de Amedy Coulibaly pentru a se deplasa la magazinul cu specific evreiesc. Cheile acestui vehicul şi ale unei motociclete Suzuki au fost găsite asupra atacatorului, după neutralizarea lui de forţele de ordine.

Cei trei atacatori sunt cunoscuţi pentru apartenenţa la mişcarea islamistă radicală. Cherif Kouachi a fost condamnat într-un dosar privind o filieră de recrutare a combatanţilor jihadişti pentru Irak, la mijlocul anilor 2000. Amedy Coulibaly ieşise din închisoare în mai 2014, după ce a ispăşit o pedeapsă pentru participarea sa la un proiect de evadare a unuia dintre autorii atentatelor din 1995, Smain Ait Ali Belkacem. Fraţii Kouachi şi-au revendicat apartenenţa la aripa yemenită a reţelei al-Qaida, în timp ce Amedy Coulibaly a afirmat că face parte din gruparea Stat Islamic.

RUȘI ARESTAȚI Cinci cetăţeni ruşi din Cecenia suspectaţi de pregătirea unor atentate au fost reţinuţi luni seară în sud-estul Franţei. Procurorul regional, Yvon Calvet, a declarat că cei cinci au fost reţinuţi în localitatea Béziers, unde au avut loc şi percheziţii în cursul cărora au fost găsite obiecte suspecte. Unul dintre suspecţi locuieşte la Béziers, iar altul în Montpellier. Investigaţia a fost încredinţată autorităţilor judiciare din Montpellier.

DRONĂ LA ELYSEE Un incident cu implicații încă necunoscute s-a petrecut în noaptea de joi spre vineri, când un avion fără pilot a survolat Palatul Elysee, timp de câteva secunde. Abia ieri Preşedinţia franceză a dat publicității această informație, precizând că drona s-a îndepărtat imediat ce a fost reperată de echipele poliţiei şi jandarmeriei care asigură garda palatului prezidenţial. O anchetă judiciară este în curs pentru conducerea unei aeronave contrar regulilor de securitate, fiind încredinţată secţiei de cercetare a jandarmeriei transporturilor aeriene.

SUPRAVEGHEREA INTERNETULUI Alte amenințări au venit în mediul online. Peste 1.300 de atacuri informatice au fost revendicate în numele organizaţiilor islamiste radicale, la scurt timp după atentatele din Franţa, a anunţat ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, precizând că au fost peste 25.000 de site-uri piratate. Ministrul a precizat că a fost dat ”un răspuns judiciar comun”, fiind mobilizată subdirecţia poliţiei judiciare franceze care a activat platforma naţională Pharos, unde sunt semnalate, în Franţa, conţinuturile ilicite legate de internet şi unde poliţiştii care se ocupă de internet sunt foarte activi. De la comiterea atentatelor, Pharos a supravegheat internetul zi şi noapte și a tratat peste 25.000 de semnalări de conţinut ilicit, fiind vorba și despre atacuri malware asupra unor site-uri instituţionale şi private. Au fost realizate ”contacte privilegiate” cu Facebook, Dailymotion sau Google şi au fost depuse cereri de retragere a unor site-uri sau înregistrări video legate de atacurile teroriste. Premierul francez, Manuel Valls, i-a cerut ieri ministrului de Interne propuneri în următoarele opt zile privind controlul internetului, care ar trebui să vizeze reţelele sociale, folosite mai mult ca niciodată pentru crearea de contacte şi pentru achiziţii tehnice care pot permite acte teroriste.

SUSPECȚI DE SERVICIU Noi percheziţii au fost efectuate ieri în Germania, în cadrul mişcării islamiste, după cele de vineri de la Berlin. Nu s-au operat arestări. Percheziţiile au fost efectuate în 13 apartamente din Berlin şi din landurile Brandenburg şi Turingia. 200 de poliţişti au participat la percheziţii. Poliţiştii anchetează anturajul celor doi suspecţi arestaţi în timpul operaţiunilor de vineri, Ismet D. şi Emin F. Persoanele vizate au legături strânse cu cei doi arestaţi, dar deocamdată nu fac obiectul vreunei inculpări. Totodată, niciun element nu indică faptul că acestea ar fi pregătit atentate pe teritoriul german. Autorităţile îi suspectează pe cei doi bărbaţi că au participat anul trecut la finanţarea unui atac împotriva soldaţilor sirieni.

Peste 10.000 de manifestanţi antirasism au ieşit pe străzi în mai multe oraşe din Germania, luni seara, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de mişcarea anti-Islam Pegida, care a fost nevoită să renunţe, din motive de securitate, la marşul săptămânal de la Dresda. La Munchen, aproximativ 10.000 de persoane au defilat pentru a apăra o Germanie tolerantă. La Wurtzburg şi Nurnberg, alte două oraşe din landul Bavaria, aproximativ o mie de persoane au participat la manifestaţii. Manifestaţii au mai avut loc și la Berlin şi Düsseldorf. La Magdeburg, un oraş din fosta Republică Democrată Germană, 6.000 de persoane au ieşit în stradă.

Cancelarul german, Angela Merkel, s-a pronunțat, luni, în favoarea dreptului mișcării anti-Islam PEGIDA (Patrioții Europeni împotriva Islamizării Occidentului) de a desfășura manifestații, deși a dezaprobat mesajele și ideile exprimate de aceasta. ”În calitate de cancelar și indiferent că-mi plac sau nu ideile PEGIDA, doresc să-și poată desfășura manifestațiile oriunde în Germania”, a declarat Angela Merkel în fața presei. ”Dreptul de a manifesta este un bun democratic, la fel cum sunt libertatea presei și libertatea de expresie, și Guvernul federal trebuie să-l garanteze”, a insistat cancelarul german.

SPIRIT LIBER Confruntat cu ample demonstrații de protest în întreaga lume față de publicarea noilor caricaturi ale profetului Mahomed, preşedintele Hollande a ieșit la rampă cu un punct de vedere curajos. A dat asigurări că Franţa nu insultă pe nimeni atunci când îşi apără ideile, evocând, cu jumătate de gură, aceste manifestaţii. ”Nu insultăm pe nimeni atunci când ne apărăm ideile, atunci când proclamăm libertatea, dimpotrivă, îi respectăm pe toţi cei cărora se adresează ideile noastre”, a declarat preşedintele francez, care s-a exprimat cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Agenţiei France Presse. ”Franţa nu dă lecţii niciunei ţări, dar nu acceptă vreo intoleranţă”, a subliniat președintele Hollande, precizând că drapelul francez rămâne un simbol al libertății.

La rândul său, Papa Francisc pare să se fi sesizat că punctul de vedere exprimat, că nu poți lua în derâdere religia cuiva, nu a prins deloc la populația catolică din Franța și nu numai. La întoarcerea de la Manila, Papa a îndemnat la prudenţă în cazul ironiei, subliniind pentru jurnaliştii prezenţi la bordul avionului său că ”suntem fiinţe umane”. Papa Francisc a apărat libertatea de exprimare şi libertatea religioasă, care, în opinia sa, sunt drepturi fundamentale, apreciind că există limite ce trebuie respectate. Și-a argumentat poziţia atunci afirmând, sub forma unei glume, că ”dacă un prieten spune lucruri rele despre mama mea, îi pot da un pumn, este normal. Nu poţi provoca, nu poţi insulta credinţa altora, nu o poţi lua în derâdere”. Referindu-se la cele 12 persoane ucise în atentatul de la sediul din Paris al revistei satirice ”Charlie Hebdo”, a condamnat crimele comise în numele religiei. ”Nu poţi declanşa războaie, nu poţi omorî în numele religiei! Este o aberaţie”, a afirmat liderul Bisericii Catolice.