„Noi, cei din linia întâi”. Nu ştim dacă vă mai amintiţi filmul, însă aceasta pare a fi poziţia României în percepţia recentă a Rusiei şi, mai ales, în retorica ei ofensivă şi neliniştitoare pentru prezentul Europei de Est. Mai multe canale media rusești au difuzat joi declarațiile făcute de reprezentantul diplomației de la Moscova sub titlul "MAE: România reprezintă o amenințare clară pentru Rusia după instalarea elementelor sistemului antirachetă al SUA acolo". Nu este prima dată, şi, cu siguranţă, nici ultima când Rusia emite în spaţiul public nemulţumiri legate de poziţionarea scutului antirachetă de la Deveselu. Este însă pentru prima oară când se vorbeşte atât de concret despre România şi autorităţile aferente. Imixtiunea directă a americanilor, care s-au afirmat ca o forţă directă de reacţie în sfera militară a Europei de Est prin montarea, în România, a celui mai important sistem antirachetă din zonă, nu are cum să nu deranjeze. Desfăşurarea de forţe NATO, cea mai amplă de la sfârșitul Războiului Rece, nu are cum să fie pe placul nimănui. Astfel, retorica rusească devine cumva firească, în special în contextul observaţiei ministrului adjunct de Externe rus, Alexei Meshkov, care a declarat că Moscova dorește să se asigure că securitatea sa este garantată şi că, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, soldați germani se înşiruie de-a lungul granițelor ruseşti, potrivit agenției RIA Novosti, preluată de Reuters. "Desfășurarea (de trupe NATO) este o amenințare pentru noi", a declarat oficialul. "Și cine a spus că se va termina cu asta? Nu avem astfel de informații. Pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, vedem soldați germani de-a lungul granițelor noastre", a spus oficialul rus. Declarațiile sale au apărut în spaţiul public după ce SUA au amplasat mii de soldați și armament greu în Polonia, în țările baltice și în sud-estul Europei, în cadrul celei mai ample desfășurări de forțe de la sfârșitul Războiului Rece. Trupe germane și vehicule blindate au fost trimise în Lituania în cadrul planurilor NATO de a le oferi asigurări țărilor europene ca urmare a anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea.

În acelaşi context se înscrie şi declaraţia șefului Departamentului IV pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului de Externe rus, Alexander Bostan-Kharchenko: "Atitudinea României și atitudinea conducerii sale, care a transformat țara într-un avanpost, constituie o amenințare clară pentru noi. Părții române i-a fost comunicat acest lucru, inclusiv în mod public. Toate aceste decizii, aceste planuri reprezintă o amenințare pentru Rusia, și, desigur, ele sunt îndreptate, în primul rând, împotriva Rusiei. Este un fapt că aceasta complică extrem de mult interacțiunea și cooperarea (noastră). Dar, în același timp, este necesar să fie menținute și utilizate posibilitățile existente". "Din partea Bucureștiului s-a observat o linie fățiș antirusească, chiar rusofobă, prin punerea în aplicare a sancțiunilor și a unei retorici antirusești fervente", a declarat oficialul într-un interviu pentru agenția de știri Interfax. Cu toate acestea, "avem o bază de cooperare, există puncte pe care ne putem baza pentru a depăși această situație nefavorabilă în relația noastră. Și vom căuta totuși să interacționăm într-un mod constructiv", a subliniat diplomatul rus.

Menţionăm că autoritățile de la București și conducerea NATO au asigurat în repetate rânduri că echipamentele antirachetă instalate pe teritoriul României sunt strict de apărare și nu reprezintă vreun pericol pentru Federația Rusă.