Primele cercetări la cetatea Tropaeum Traiani (Adamclisi) au fost iniţiate de cunoscutul arheolog român Grigore Tocilescu, între anii 1891-1909, ele fiind continuate de Vasile Pârvan, în anul 1911. Cercetările arheologice au fost reluate în anul 1968, de o echipă de specialişti, condusă de prof. univ. dr. Alexandru Barnea, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. De-a lungul timpului, echipei conduse de prof. univ. dr. Alexandru Barnea i s-au adăugat colective de cercetători de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, studenţi ai Universităţii Bucureşti, dar şi arheologi de peste hotare.

Campania de cercetări sistematice din acest an a început în luna iulie, fiind realizată de un colectiv format din specialişti de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, studenţi de la Universitatea Bucureşti, dar şi arheologi din Italia şi Statele Unite ale Americii, responsabilul ştiinţific al şantierului fiind prof. univ. dr. Alexandru Barnea. Cercetările s-au desfăşurat atît în oraşul antic Tropaeum Traiani, cît şi în afara zidurilor cetăţii (extramuros), totodată, fiind realizate cercetări şi la movilele funerare romane, dar şi la sursele de apă şi aşezările din teritoriu. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafaţă, sub una dintre cele patru bazilici paleocreştine din oraşul antic, ruinele a cel puţin două clădiri succesive, din epoca romană timpurie. Una dintre aceste clădiri avea o instalaţie de încălzire cu hipoacust (terme cu încălzire pe sub paviment). De asemenea, în cadrul cercetărilor extramuros, au fost descoperite urme ale unor aşezări de mici dimensiuni din teritoriul rural al oraşului, dar şi urmele unor captări de apă pentru oraş. Mai mult, a fost identificat şi investigat un mormînt roman, care, după primele cercetări, pare a fi al unui copil.

Cercetările sistematice de la cetatea Tropaeum Traiani sînt continuate, în această perioadă, de arheologul Liviu Lungu din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, care realizează săpături arheologice în spatele bazilicii Forensis, zona de sud-vest a fortificaţiei. „Se lucrează în stratul al VI-lea, care datează din perioada cuprinsă între sfîrşitul secolului al VI-lea – începutul secolului al VII-lea d. Hr. Aceste cercetări vor aduce informaţii noi referitoare la viaţa citadină din ultima perioadă de existenţă a cetăţii”, a declarat Liviu Lungu.