Livia Buzoianu şi Laurenţiu Cliante, arheologi în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, alături de Nicolae Alexandru, din cadrul Muzeului "Callatis" din Mangalia, desfăşoară, în această perioadă, o nouă campanie de cercetări la fortificaţia de la Albeşti. Cea de a XXVI-a campanie de săpături sistematice a fost iniţiată, în acest an, la data de 25 august, cercetările fiind întreprinse în diferite sectoare ale cetăţii. Potrivit arheologului Livia Buzoianu, pînă în prezent, au fost cercetate carouri din sectorul A al fortificaţiei, unde au fost degajate ziduri de locuinţe şi pavaje. "Materialele arheologice confirmă datarea fortificaţiei, care este situată în perioada secolului al III-lea î.H", a explicat Livia Buzoianu.

Echipa de cercetători a întreprins săpături sistematice şi în secţiuni din afara zidurilor cetăţii, extra-muros, pentru aflarea eventualelor urme de locuire. Descoperirile realizate extra-muros certifică o locuire temporară la distanţă de zidurile cetăţii, dar în aceaşi perioadă istorică, epoca elenistică şi pun în valoare existenţa unui drum antic. În ceea ce priveşte materialul arheologic descoperit, din acesta fac parte: vase şi statuete ceramice, obiecte din metal şi os şi materiale de construcþii. Materialele arheologice descoperite, pînă în prezent, se află depozitate în cea mai mare parte la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, câteva exemplare, în general piese întregi, se află la Muzeul de Arheologie Mangalia.

Cetatea Albeşti a fost locuitã în perioada cuprinsã între secolele IV - II î.Hr. Şantierul arheologic, început în 1974, l-a avut ca responsabil, până în anul 1999, pe Adrian Rădulescu, fostul director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Sãpãturile au fost reluate de Maria Bãrbulescu, cercetãtor în cadrul Muzeului de Istorie Naþionalã şi Arheologie, iar începînd cu anul 2003, echipei de arheologi i s-au alãturat Livia Buzoianu şi Laurenþiu Cliante. Cercetările sistematice au reuşit lămurirea stratigrafiei şi cronologiei aşezării, în special a incintelor. S-a stabilit existenţa a trei niveluri de locuire, cărora le corespund trei etape de fortificare. Cercetarea, aproape epuizată în sectorul B, a surprins maniera de amenajare a platoului şi de ridicare a incintelor, precum şi structuri constructive interioare (edificii, artere de circulaţie şi canalizări, pavaje). Concomitent, au fost cercetate şi alte sectoare - A, D şi E. Sectorul A a permis delimitarea întinderii, spre sud, a spaţiului fortificat cu cca. 30 m. Celelalte sectoare - D şi E, cercetate doar parţial, surprind complexe din afara spaţiului fortificat. Rezultatele cercetărilor de la Albeşti au fost comunicate anual la sesiunile de rapoarte arheologice, la sesiunile "Pontica" şi au fost publicate în periodicul muzeului constănţean şi în volume ocazionale.