Campania de săpături de pe şantierul arheologic de la cetatea Carsium – Hîrşova a avut ca obiectiv, în această vară, continuarea investigaţiilor pe sectoarele tradiţionale: în zona turnului comandantului şi a incintelor de nord. Descoperirea porţii de nord a cetăţii a schimbat puţin planul echipei, în sensul că, deocamdată, incintele au trecut pe un plan secundar. Potrivit responsabilului ştiinţific de şantier, precum şi al Muzeului Carsium, dr. Constantin Nicolae, în sectorul turnului comandantului, pe latura de nord a incintei mici a cetăţii – unde, cu mai mulţi ani în urmă, s-au descoperit resturile unei bazilici creştine -, dr. Cristina Talmaţchi, cercetător la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), împreună cu o echipă de studenţi de la Universitatea „Ovidius”, aflaţi în practica anuală, a continuat săpăturile pe nivelele feudal-timpurii (secolele IX-XI). Au fost descoperite mai multe locuinţe, distruse încă din vechime, cu un bogat inventar alcătuit din vase ceramice, obiecte din metal, monede, deosebit de importante pentru că prefigurează dimensiunea de mare centru economic şi comercial a cetăţii medievale de la Hîrşova şi a aşezării care s-a dezvoltat lîngă aceasta. După epuizarea nivelului medieval se va trece la cercetarea monumentului creştin, acesta fiind, deocamdată, singurul de acest tip cunoscut pînă acum în cetatea Carsium. „Cercetările în acest sector s-au desfăşurat pe o perioadă relativ redusă, din cauze de ordin obiectiv. Mai ample sînt săpăturile pe poarta de nord a cetăţii romano-bizantine. Aceasta a fost descoperită la mijlocul lunii iunie, cu prilejul unor lucrări edilitare. Dată fiind importanţa deosebită a descoperirii, obiectivul a capacitat, în mare, toate eforturile acestei campanii. Aici se mai lucrează încă, şi în acest moment. Mai exact, după două luni şi jumătate, putem spune că şantierul este în plină activitate”, a declarat dr. Constantin Nicolae. Acesta a precizat că că o astfel de performanţă a fost posibilă cu ajutorul autorităţilor locale, Primăria Hîrşova punînd la dispoziţia colectivului o echipă de 10 muncitori care vor executa lucrările atît timp cît va fi necesar. În aceste condiţii, cu sprijinul autorităţilor locale, există posibilitatea ca actuala campanie să continue chiar pînă în luna noiembrie.

Referitor la descoperirea porţii de nord a cetăţii romano-bizantine, acest obiectiv este deosebit de important, deocamdată, cel puţin din două motive: unul care ţine de istoria cetăţii Carsium, celălalt - de imaginea de astazi a localităţii. „Dacă ne referim la primul motiv, ar trebui să luăm în considerare faptul că, pînă de curînd, în lipsa unei cercetări sistematice, în mod eronat s-a crezut că zidurile de pe malul Dunării aflate la vedere aparţin cetăţii romane. Lucrurile nu stau, însă, chiar aşa. Iată că poarta de nord a cetăţii romano-bizantine, străjuită de două turnuri imense, în forma literei U, se plasează la cîteva sute de metri de platoul stîncos de la Dunăre. Acest lucru înseamnă că, cel puţin pentru perioada secolelor IV-VI, cetatea începea spre Nord din actualul punct unde se derulează cercetarea actuală”, explică dr. Constantin Nicolae. Cercetătorii spun că importanţa descoperirii este cu atît mai mare cu cît în campaniile de pînă acum, pe spaţiul rezervat de la Dunăre, zidurile romane sînt foarte puţine, iar cele de fortificaţie aproape lipsesc sau dacă au existat, au fost distruse de fazele mai tîrzii ale cetăţii.

Poarta cetăţii se plasează aproape de centrul localităţii. Zidurile sînt mari, depăşesc acum 2,5 metri şi pot ajunge la înălţimi mai mari în anumite zone necercetate încă, iar grosimea este monumentală. „Vorbim de ziduri tipice unei fortificaţii romano-bizantine, de 2,60-2,70 metri grosime, cu blocuri mari din calcar la exterior, unele cu adevărat ciclopice, lungi de peste un metru şi groase de 0,50- 0,60 metri. Deja turiştii care vizitează cetatea sînt puternic impresionaţi de cele văzute”, a observat dr. Constantin Nicolae. Responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic de la Hîrşova a subliniat, totodată, importanţa aplicării unui program de conservare şi restaurare a acestui punct şi, respectiv, a cetăţii, investiţie care ar aduce, cu siguranţă, avantaje deosebite localităţii şi turismului cultural-istoric al zonei.