Rusia dorea o amînare de vineri pentru sîmbătă a votulului Consiliului de Securitate privind proiectul de rezoluţie european ce prevede impunerea de sancţiuni Iranului, pentru activităţile sale nucleare sensibile. Decizia de adoptare a votului nu depinde însă de Rusia, ci de Franţa şi Marea Britanie, care au redactat proiectul de rezoluţie. Aceste două state sperau însă ca votul să aibă loc vineri.

Indeferent cînd va avea loc votul, preşedintele Bush este încurajat de victoriile electorale înregistrate de moderaţii iraneni. Îngrijorarea sa rămîne faptul că regimul de la Teheran destabilizează Orientul Mijlociu. În cadrul alegerilor din Iran, aliaţii preşedintelui Ahmadinejad, au pierdut teren, o piedică pentru liderul iranian şi un posibil semn de frustrare în rîndul cetăţenilor. Iranul este un punct sensibil pentru Statele Unite, continuîndu-şi planurile de îmbogăţire a uraniului ca parte a ceea ce declară că este un program de producere a energiei electrice, în pofida ameninţării cu represaliile Naţiunilor Unite. Occidentul se teme că regimul de la Teheran s-ar putea dota cu arme nucleare.

Nici negocierile multilaterale de la Beijing pe tema dosarului nuclear nord-coreean nu au înregistrat progrese, cele şase părţi nereuşind nici măcar să stabilească data viitoarei întîlniri. Cele şase delegaţii, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Statele Unite, Japonia, Rusia şi China, au decis să-şi informeze ţările de origine şi să se adune, din nou, cel mai curînd posibil. Diplomaţii au încercat să se axeze pe un acord din septembrie 2005 care a oferit oficialilor de la Phenian ajutoare şi garanţii de securitate în schimbul dezarmării, dar regimul comunist a rămas preocupat de anularea sancţiunilor financiare americane. În timpul celor cinci zile de negocieri, primele în ultimul an, diplomaţii se aşteptau ca regimul de la Phenian să discute mai multe decît îngheţarea conturilor sale de la Banco Delta Asia din Macau. Casa Albă consideră că banca este complice în operaţiuni de spălare de bani de către Coreea de Nord. Negociatorul-şef american Christopher Hill a pus sub semnul întrebării dorinţa Coreei de Nord de a aborda problema dezarmării, precizînd că disputa financiară a fost un pretext.