O unitate specială a serviciilor secrete ruse ar putea fi cea care a furnizat poloniul folosit pentru asasinarea fostului agent rus. Surse ruse au sugerat că unitatea secretă, denumită Departamentul V, ar fi putut obţine substanţa radioactivă ale cărei urme sînt vizibile în mai multe ţări europene. Poloniul 210 este produs într-un număr redus de laboratoare de stat, iar Departamentul V, cunoscut şi sub denumirea Vympel, are drept misiune asigurarea securităţii instalaţiilor nucleare ruse.

"Este o operaţiune atît de serioasă, încît trebuie să aibă legătură cu serviciile secrete. A avut loc la un asemenea nivel, încît sursele mele nu mai cred că foşti militari sînt responsabili şi acum credem că a fost serviciul secret, probabil Vympel", a declarat pentru presa britanică unul dintre foştii agenţi care îl avertizaseră pe Alexandr Litvinenko că se află în pericol. Vladimir Kozlov a organizat în luna august o conferinţă de presă, în prezenţa unor foşti membri ai conducerii Vympel, afirmînd că Departamentul V beneficiază de finanţare generoasă, în mare parte datorită preşedintelui Putin, care ştie bine unitatea, acordîndu-i multă atenţie. Vympel are şi un grup de veterani, condus de Serghei Şestov, fost comandant al unităţii, dar dispune şi de o firmă privată de securitate, denumită Lubianka

Anchetatorii britanici şi Parchetul rus continuă la Moscova interogarea martorilor. Vineri i-a venit rîndul unui alt fost ofiţer KGB, tot martor-cheie în cazul Litvinenko. Viaceslav Sokolenko a fost audiat timp de peste patru ore, iar locul exact al interogatoriului nu a fost dezvăluit. În prezent angajat al unei firme de pază şi securitate cu sediul la Moscova, acesta este una dintre ultimele persoane care l-au văzut pe Alexandr Litvinenko la 1 noiembrie, chiar înainte ca acesta să înceapă să resimtă simptomele otrăvirii cu poloniu 210. Misterul s-a accentuat în jurul altor două personaje-cheie, Dimitri Kovtun şi Andrei Lugovoi, care se întîlniseră cu Litvinenko la hotelul Millenium din Londra, chiar înainte de sosirea lui Viaceslav Sokolenko. Cotidianul Kommersant a titrat că prezenţa celor doi într-un spital din Moscova nu este legată în totalitate de starea lor de sănătate.

Pierdere de zeci de milioane de dolari

O altă variantă a motivelor ce au stat la baza asasinării fostului agent rus a fost avansată de un alt colaborator al acestuia. Fostul spion Iuri Shvets, care locuieşte în Statele Unite, a declarat că Alexandr Litvinenko era angajat de companii occidentale pentru a oferi informaţii privind potenţialii clienţi ruşi, înainte de a realiza investiţii în fosta Uniune Sovietică. Acesta ar fi fost ucis din cauza unui dosar de opt pagini privind o influentă personalitate rusă, realizat pentru o companie britanică. Acesta a adăugat că Litvinenko fusese solicitat de o companie britanică, al cărei nume a refuzat să-l dea publicităţii, să redacteze rapoarte despre cinci ruşi şi i-a cerut ajutor şi lui. Iuri Shvets a transmis informaţiile necesare privind una dintre persoane în luna septembrie. Postul naţional britanic de televiziune afirmă că a obţinut extrase din dosar, aflat şi în posesia anchetatorilor britanici, de la o sursă a cărei identitate nu a fost dezvăluită. BBC afirmă că raportul conţine detalii dăunătoare despre "un membru cu o poziţie foarte înaltă în administraţia Putin".

Iuri Shvets a afirmat că Alexandr Litvinenko i-a dat dosarul lui Andrei Lugovoi pentru a-i arăta cum trebuie prezentate clienţilor occidentali rapoartele despre companiile şi personalităţile ruse. Totuşi, Shvets crede că Lugovoi este încă angajat al serviciilor secrete ruse şi a transmis dosarul chiar persoanei care făcea obiectul acestuia. Acesta afirmă că raportul a determinat retragerea companiei britanice din afaceri, iar oficialul rus a pierdut zeci de milioane de dolari din acest motiv. Andrei Lugovoi a declarat că s-a întîlnit cu Alexandr Litvinenko în octombrie şi noiembrie, dar a respins în repetate rînduri orice implicare în uciderea sa. Fostul spion rus nu l-a acuzat niciodată public pe Lugovoi pentru otrăvirea sa, însă Iuri Shvets susţine că a luat în considerare şi această posibilitate.