La o lună de la semnarea acordului de încetare a focului între Guvernul de la Kiev și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, bombardamentele continuau ieri la Donețk, mai ales în jurul aeroportului acestui oraș bastion al insurgenților. După relativa stare de acalmie ce a urmat armistițiului încheiat pe 5 septembrie la Minsk, intensitatea confruntărilor a crescut în ultimele zile, înregistrându-se tot mai multe victime atât în rândul militarilor, cât și al civililor. În ultimele 24 de ore, rebelii au lansat două atacuri cu tancuri asupra aeroportului din Donețk, trupele ucrainene respingând ambele asalturi, a anunțat Volodimir Poliovy, purtător de cuvânt al armatei ucrainene. El a adăugat că forțele Kievului au fost atacate și în alte locuri, fiind semnalate lupte și în jurul orașelor Debalțeve și Șceastie, situate mai la est, înspre granița cu Rusia. În ce privește numărul victimelor, Poliovy a menționat că, în luptele din ultimele 24 de ore, doi soldați ucraineni au fost uciși și alți șase răniți. La rândul său, un reprezentat al rebelilor, Eduard Basulin, a declarat că, tot în ultimele 24 de ore, în tabăra acestora s-au înregistrat trei morți și 32 de răniți, cei mai mulți în luptele din împrejurimile aeroportului Donețk. Basulin a acuzat trupele ucrainene că bombardează periferia Donețkului de pe pozițiile din apropiere de aeroport. În replică, armata ucraineană dezminte orice atac asupra țintelor civile, precizând că răspunde cu foc numai atunci când este atacată de separatiști.

Pe de altă parte, Kievul a acuzat din nou Moscova că a trimis rebelilor armament greu și soldați, pentru a-i ajuta să cucerească acest aeroport strategic, unde se pare totuși că trupele ucrainene au pierdut teren. La începutul săptămânii, NATO anunțase că sute de soldați ruși sunt în continuare prezenți în estul separatist al Ucrainei.

ORORILE RĂZBOIULUI Doi copii au fost ucişi şi alţi cinci răniţi, în timp ce deplasau un obuz rămas neexplodat într-o zonă separatistă din estul Ucrainei, au anunţat, sâmbătă, autorităţile regionale. Drama s-a produs vineri seară, la Zugres, o localitate situată la circa 30 de kilometri est de Doneţk, principalul oraş controlat de separatiştii pro-ruşi. Şapte şcolari au găsit un obuz neexplodat. Dispozitivul a explodat în momentul în care aceştia au încercat să îl deplaseze. Doi copii au murit pe loc, iar alţi cinci au fost răniţi şi spitalizaţi, a indicat administraţia regională, aflată în subordinea Guvernului ucrainean. Confruntările între separatiştii pro-ruşi şi armata ucraineană s-au soldat cu peste 3.200 de morţi, începând din aprilie, în estul ţării.

AJUTOR GERMAN Un convoi german de aproximativ 100 de camioane cu ajutor umanitar se îndreaptă spre estul Ucrainei, a anunţat, sâmbătă, Ministerul german al Cooperării şi Dezvoltării. Potrivit ministerului german, convoiul transportă diverse echipamente şi urmează să ajungă în estul Ucrainei la mijlocul lui octombrie. De asemenea, ministrul Dezvoltării, Gerd Müller, urmează să se deplaseze pe 14 octombrie în oraşul Harkov, aflat sub controlul autorităţilor de la Kiev. Cele peste 100 de camioane transportă materiale de construcţii, haine de iarnă, paturi, instalaţii de încălzire şi truse de igienă. Valoarea acestor materiale a fost estimată la 10 milioane de euro, a adăugat ministerul german. Anterior, Berlinul a anunţat că intenţionează să trimită 200 de soldaţi în Ucraina, pentru a asigura securitatea misiunii OSCE, pentru care Franţa şi Germania au propus avioane de supraveghere fără pilot, relatează cotidianul ”Bild”.

RUSIA ÎȘI VEDE DE TREABĂ ÎN CRIMEEA Forţele ruse vor moderniza şi vor redeschide, în Crimeea, o staţie radar de alertă antirachetă, instalată în epoca sovietică în această peninsulă ucraineană anexată în martie de Rusia, a anunţat, sâmbătă, un oficial de rang înalt din domeniul apărării. Staţia radar Dnepr, instalată la Sevastopol, port al Flotei ruse de la Marea Neagră, va fi relansată după modernizare şi va deveni operaţională în 2016, a declarat comandantul Forţelor Spaţiale şi Aeriene ruse, Aleksandr Golovko. Instalată în Crimeea în anii '70, de autorităţile sovietice, această staţie radar a fost închiriată Rusiei de Ucraina, timp de mai mulţi ani, după destrămarea URSS, înainte de a fi abandonată. În iulie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia ar trebui să restaureze infrastructurile militare în Crimeea, pentru a consolida apărarea ţării, în replică la consolidarea prezenţei NATO în Europa de Est şi, mai ales, în Mările Neagră şi Baltică. Peste 86 de miliarde de ruble (1,75 miliarde de euro) vor fi destinate, până în 2020, dezvoltării Flotei ruse de la Marea Neagră, cu baza la Sevastopol, potrivit ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu.