Rusia a lansat, ieri, noi manevre militare, cu participarea a peste 100 de avioane de luptă, în apropiere de frontiera ucraineană, la o săptămână după ce a desfăşurat importante exerciţii militare în sudul teritoriului său, provocând îngrijorarea Kievului. Exerciţiile, care vor avea loc până vineri, implică peste 100 de avioane de diverse tipuri, printre care bombardiere Su-34 şi Su-24, avioane de vânătoare Su-27, de interceptare MiG-31, elicoptere de luptă Mi-8, Mi-24 şi Mi-28H, a anunţat Ministerul rus al Apărării. Avioane de tip Il-78 vor efectua, de asemenea, misiuni de alimentare în zbor a bombardierelor şi avioanelor de vânătoare. Moscova a lansat deja, săptămâna trecută, manevre militare în regiunea Astrahan din sudul Rusiei, implicând rachete sol-aer S-300. Potrivit Ministerului Apărării, exerciţiile vizează pregătirea armatei ruse în vederea respingerii unui atac masiv cu rachete. Autorităţile de la Kiev au cerut explicaţii în legătură cu aceste operaţiuni militare de amploare în apropierea frontierei ucrainene.

Ieri, un oficial rus a anunțat că peste 400 de militari ucraineni aflaţi în operaţiune în estul ţării s-au predat şi au fost primiţi pe teritoriul Rusiei, fapt pe care Ucraina îl confirmă doar parţial, fără a cita cifre. Militarii ucraineni au cerut să beneficieze de un coridor umanitar în noaptea de duminică spre luni, la frontiera ruso-ucraineană. Forţele ucrainene încearcă de mai multe săptămâni să întrerupă liniile dintre bastioanele insurgenţilor din Lugansk şi Doneţk, pe de o parte, şi frontiera ruso-ucraineană, pe de altă parte, de unde separatiştii primesc arme şi întăriri, potrivit Kievului.

RASMUSSEN, ACUZAT DE RUȘI ”Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, încearcă să exercite presiuni asupra investigaţiei privind prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în estul Ucrainei, vorbind despre presupusa dovadă a unei complicităţi în această tragedie”, a acuzat, ieri, delegaţia permanentă a Rusiei la NATO. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Dumei, Aleksei Puşkov, a criticat declaraţiile lui Rasmussen. ”Dacă Rasmussen ar avea dovezi convingătoare privind vinovăţia miliţiei în doborârea avionului Boeing, le-ar furniza. Totuşi, el nu are nimic altceva decât retorica. Ar fi mai bine dacă Rasmussen ar explica de ce în Libia, după ”victoria” NATO, a intervenit un haos sângeros, iar acum întreaga lume şi soţia sa fug de o astfel de democraţie”, a adăugat parlamentarul rus. Duminică, Rasmussen a declarat că separatiştii sunt vinovaţi de ce s-a întâmplat. Secretarul general al NATO a calificat tragedia din 17 iulie drept o crimă de război, dar a refuzat să precizeze ce fel de informaţii deţine NATO care să arate că vina aparţine uneia sau alteia dintre părţi. NATO a refuzat să ofere detalii despre acest subiect, invocând politici care nu permit comentarea unor informaţii secrete.

ECONOMIE LA GAZE Toţi locuitorii din Kiev sunt privaţi de apă caldă începând de ieri, situaţie care va dura cel puţin până în luna octombrie, din cauza crizei economice şi a întreruperii livrărilor de gaze din Rusia. Măsura se explică prin întreruprea, la mijlocul lunii iunie, a furnizării gazelor ruse pentru Ucraina, care refuză creşterea preţului cerută de Moscova după înlăturarea regimului pro-rus al lui Viktor Ianukovici, la sfârşitul lunii februarie, şi venirea la putere a unui Guvern pro-occidental la Kiev. ”Suntem obligaţi să renunţăm la apa caldă pentru a acumula gaze în depozite pentru perioada de iarnă. Sper că locuitorii vor înţelege”, a declarat primarul capitalei, Vitali Kliciko, fost campion mondial la box, unul dintre liderii mişcărilor de protest din Piaţa Independenţei, încheiate cu o baie de sânge la Kiev şi care au dus la destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici de către Parlamentul ucrainean.

PROIECT MILITAR ANULAT Germania a decis să renunţe la un vast proiect militar între grupul Rheinmetall şi Rusia, suspendat din martie, din cauza crizei ucrainene, relatează cotidianul ”Süddeutsche Zeitung”. Ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, care este şi vicecancelar în Germania, a retras autorizaţia pentru acest proiect ce viza înfiinţarea unei tabere de antrenament echipate integral pentru formarea trupelor ruseşti, afirmă cotidianul, bazându-se pe un document scris pe care l-a putut consulta. Sigmar Gabriel a suspendat, în martie, punerea în aplicare a acestui contract în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, pe motiv că Guvernul german consideră inadmisibil comerţul de armament cu Rusia, din cauza crizei ucrainene. Potrivit publicației, centrul din proiect ar fi trebuit să primească şi să formeze 30.000 de militari pe an la Mulino, în regiunea Volga, şi era destinat unităţilor de infanterie şi blindate din Rusia. El ar fi urmat să se deschidă în acest an.