Departe de politizarea excesivă a tragediei aviatice din Ucraina, oamenii de rând oglindesc prin gesturile lor adevărata dimensiune a dezastrului la care s-a ajuns din cauza orgoliilor și intereselor ascunse în conflictul cronicizat din Ucraina. Rusia susţine că nu este responsabilă de catastrofa aviatică din estul Ucrainei, dar mesajele de condoleanţe lăsate de numeroşi ruşi la ambasada Olandei din Moscova arată că aceştia consideră că ţara lor poartă o parte din responsabilitate, comentează CNN.

Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit joia trecută în estul Ucrainei, cel mai probabil doborât de o rachetă lansată de rebelii pro-ruşi. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit, iar dintre acestea, 193 erau cetăţeni olandezi. La ambasada Olandei din Moscova, oamenii au lăsat flori şi jucării la un memorial improvizat în onoarea victimelor tragediei aviatice. De asemenea, poate fi văzut un desen cu un avion rupt în timpul zborului, însoţit de mesajul ”Copiii nu ar trebui să moară”, scris chiar de mâna unui copil. Într-un alt mesaj se poate citi: ”Ne este teamă, suntem ruşinaţi, suntem în doliu”. În timp ce poziţia oficială a Moscovei este că statul rus nu a avut niciun rol şi nu este responsabil de prăbuşirea avionului, folosirea rugăminții ”Iertaţi-ne” în mesajele de condoleanţe de la ambasada Olandei la Moscova este frapantă. Acest mesaj lasă impresia că oamenii chiar cred că Rusia poartă o parte din responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei. ”Scuzaţi-ne, vă rugăm, dacă puteţi. Ne pare rău! Rusia, Moscova”, scrie într-un alt mesaj. ”Cred că sunt destule dovezi că suntem în relaţii apropiate cu separatiştii din Ucraina. Bănuiesc că este clar că îi sprijinim furnizându-le arme şi cred că nu contează cine a lansat racheta. Doar pentru că sprijinim teroriştii, suntem implicaţi”, a declarat un moscovit.

ALTE SANCȚIUNI UE va pregăti sancţiuni ţintite vizând Rusia în domeniile tehnologiei şi apărării, în urma prăbuşirii avionului malaezian în Ucraina, a anunţat, ieri, ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz. Măsurile avute în vedere - în afară de cele privind sectoarele apărării şi tehnologiilor de vârf - ar putea să vizeze accesul pe pieţele financiare europene, bunuri cu dublă întrebuinţare civilă şi militară şi sectorul energetic, în special petrol-gaze. Miniştrii europeni urmează să dea Comisiei Europene şi serviciului diplomatic al UE un termen de câteva zile în vederea aprofundării acestor măsuri.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a dat asigurări ieri că Moscova va face tot posibilul, inclusiv folosirea influenţei sale asupra separatiştilor, pentru a ajuta la ancheta privind prăbuşirea avionului malaezian în estul Ucrainei. Kievul şi Occidentul îi acuză pe rebelii pro-ruşi şi pe susţinătorii lor de la Kremlin că sunt responsabili pentru această dramă.

RĂMĂȘIȚELE VICTIMELOR AJUNG ÎN OLANDA Un avion la bordul căruia vor fi depuse rămăşiţele victimelor zborului MH17 urmează să ajungă în Olanda, astăzi, unde identificarea lor ar putea dura mai multe luni, a anunțat premierul olandez, Mark Rutte. Avionul va ateriza la Eindhoven, în sudul Olandei, de unde cadavrele vor fi transportate către o bază militară, la Hilversum, la sud-est de Amsterdam. Ministerul olandez al Apărării a anunţat că un avion de tip C-130 Hercules olandez şi un avion de transport de tip C-17 Boeing vor crea un pod aerian între Harkov şi Eindhoven, în vederea repatrierii cadavrelor victimelor. Australia, o ţară din care 37 de cetăţeni au murit în această dramă, va trimite experţi medico-legali şi anchetatori atât la Eindhoven, cât şi în Ucraina. Premierul a confirmat că trenul frigorific la bordul căruia au fost depuse cadavrele a sosit ieri dimineaţă în oraşul Harkov, un teritoriu loialist, după ce a plecat de la Torez, o localitate aflată într-o zonă sub controlul rebelilor pro-ruşi, luni seara. Numărul exact al rămăşiţelor care se află la bord nu este cunoscut, dar, potrivit Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ar fi vorba despre 200 de cadavre. Imediat ce o victimă va fi identificată, familia va fi informată cu prioritate şi nimeni altcineva. În unele cazuri, acest proces va merge foarte repede, iar în altele poate să dureze săptămâni sau chiar luni, a declarat premierul. El a refuzat să abordeze subiectul unor posibile sancţiuni vizând Rusia, care ar fi furnizat racheta cu care a fost doborât avionul, în contextul în care miniştrii de Externe din UE s-au reunit la Bruxelles, inclusiv cel olandez, Frans Timmermans. El a confirmat că Olanda va conduce ancheta, la cererea Kievului. ”Vom afla întregul adevăr”, a subliniat acesta.

CUTIILE NEGRE, DECRIPTATE ÎN MAREA BRITANIE Înregistrările efectuate de cutiile negre ale avionului malaezian ar urma să fie decriptate în Marea Britanie, a anunţat, ieri, Guvernul ucrainean. Cele două înregistrări ale zborului, recuperate de rebelii pro-ruşi care deţin controlul asupra zonei în care s-a prăbuşit avionul de tip Boeing 777 cu 298 de persoane la bord, au fost predate luni seara unor reprezentanţi ai Malaeziei. Însă, la solicitarea Kievului, Olanda - ţara din care provin 193 dintre victime - urmează să fie însărcinată cu ancheta asupra catastrofei. Astfel, atunci când Haga va adopta în mod oficial decizia de a conduce investigaţia, olandezii vor prelua cutiile negre de la malaezieni şi le vor trimite în Marea Britanie, a precizat Ministerul ucrainean al Dezvoltării Regionale, al cărui conducător, vicepremierul Volodimir Groisman, coordonează ancheta de partea ucraineană. Cutiile negre permit înregistrarea conversaţiilor din cabina piloţilor şi a datelor tehnice ale zborului. Totuşi, este puţin probabil ca aceste dispozitive să poată furniza informaţii care să permită identificarea originii tirului care a doborât avionul malaezian. Potrivit SUA, racheta a fost lansată dintr-o zonă aflată sub controlul rebelilor susţinuţi de Rusia.

ATENTAT SINUCIGAȘ Un punct de control al armatei ucrainene din regiunea Doneţk a fost vizat de un atac sinucigaş, în cursul nopţii de luni spre marţi, a anunţat un purtător de cuvânt militar, citat de publicaţia ”Le Monde”. ”Un punct de control a fost atacat de un kamikaze care conducea o camionetă încărcată cu explozibil”, a precizat purtătorul de cuvânt la un post de televiziune ucrainean, fără a oferi alte detalii privind consecinţele acestui incident. Dacă informaţia se confirmă, ar fi vorba despre primul atac sinucigaş comis în cursul războiului dintre armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi. De mai multe luni, armata efectuează o operaţiune antiteroristă pentru a relua controlul asupra unor zone din estul ţării. Luni, oraşul Doneţk, controlat de separatişti, dar înconjurat de forţele loialiste, a fost vizat de bombardamente atribuite unor ”grupări auto-organizate”.

Russia Today a publicat un set de zece întrebări puse de ofițeri de rang înalt ai forțelor aeriene ruse despre circumstanțele producerii tragediei aviatice din estul Ucrainei, așteptând răspunsuri pertinente din partea autorităților de la Kiev și de la Washington, acestea din urmă fiind cele care au lansat ipoteza doborârii avionului malaezian de către insurgenții pro-ruși folosindu-se de sisteme antiaeriene BUK trimise din Rusia. Cele zece întrebări și argumentele formulate de partea rusă pot fi citite integral în ediția online a ziarului nostru - www.telegrafonline.ro - și se bazează pe imagini prin satelit aflate în posesia părții ruse care arată o intensificare a activității antiaeriene a forțelor militare ucrainene la limita zonei controlate de rebeli, în zilele dinaintea producerii tragediei aeriene din 17 iulie.

ȘOCANT Autoritatea britanică pentru reglementarea audiovizualului (Ofcom) a primit peste 110 sesizări după ce un jurnalist de la postul de televiziune Sky News a umblat în bagaje ale victimelor avionului malaezian prăbuşit în estul Ucrainei, relatează BBC News Online. Într-o relatare realizată, duminică, în direct din estul Ucrainei, jurnalistul Colin Brazier a umblat printre obiectele aflate într-o valiză aparţinând uneia dintre cele 298 de victime ale catastrofei aviatice. Jurnalistul a lăsat ulterior obiectele în valiză, spunând: ”Nu ar trebui să facem acest lucru, bănuiesc”.

Relatarea a provocat un val de critici în Marea Britanie, iar postul de televiziune şi jurnalistul Colin Brazier şi-au cerut scuze. Autoritatea britanică pentru reglementarea media a declarat că analizează sesizările referitoare la relatarea jurnalistului de la Sky News şi a precizat că, deocamdată, nu a luat o decizie privind deschiderea unei anchete.

Zece întrebări formulate de partea rusă care ar ajuta la elucidarea cazului MH17

Rusia a pus la dispoziția anchetatorilor o serie de monitorizări care arată că avioane militare ucrainene au urmărit zborul MH17 la scurt timp după prăbușirea acestuia, motiv pentru care a adresat un set de întrebări Kievului și Washingtonului, deopotrivă, în legătură cu circumstanțele producerii tragediei.

1. De ce zborul MH17 a părăsit coridorul internațional de zbor? A se avea în vedere faptul că avionul malaezian a păstrat ruta internațională de zbor până a ajuns în dreptul Donețkului, după care a deviat traseul de zbor spre nord, susține generalul Andrei Kartopolov, comandantul forțelor aeriene militare ruse.

2. MH17 a părăsit traiectul de zbor dintr-o greșeală de navigație a piloților sau aceștia au urmat instrucțiunile date de controlorii de trafic aerian ucraineni din Dnepropetrovsk? Oficialul rus susține că deviația maximă a traseului de zbor a fost de 14 km. După aceea, se poate observa pe imaginile puse la dispoziție de partea rusă cum aeronava încearcă să revină la traiectul de zbor corect, dar nu mai apucă. La 17.20, avionul începe să piardă din viteză, iar la 17.23 a dispărut de pe radarele rusești.

3. De ce a fost mobilizat un aparat de apărare antiaeriană atât de complex în zona deținută de forțele pro-ruse în estul Ucrainei, de vreme ce autoritățile de la Kiev știau că rebelii nu aveau în dotare aparate de zbor? ”Din câte știm, Ucraina avea trei sau patru batalioane de apărare antiaeriană echipate cu sisteme BUK-M1 SAM în vecinătatea Donețkului, chiar în ziua producerii tragediei. Aceste sisteme sunt capabile să atingă ținte de la o distanță de 35 de kilometri. Din fotografiile puse la dispoziție de oficialii ruși rezultă că sistemele de apărare antiaeriană au dispărut a doua zi după producerea tragediei aeriene, cu toate că erau vizibile în ziua respectivă“, declară generalul rus.

4. De ce Kievul a desfășurat sisteme de apărare BUK chiar la limita zonei controlate de rebeli, chiar înainte de producerea tragediei aviatice? Există fotografii, luate prin satelit, ale zonelor în care se aflau aceste sisteme de apărare, după care acestea au dispărut misterios.

5. În ziua tragediei, Kievul a intensificat activitatea radarului Kupol-M19S18. De ce? Aceste radare sunt părți ale sistemului de apărare antiaeriană BUK. Pe imaginile din satelit se poate vedea că erau șapte astfel de radare active în data de 15 iulie, opt radare pe 16 și nouă pe data de 17 iulie. Apoi, din 18 iulie, activitatea radarelor respective a scăzut semnificativ, iar acum nu sunt mai mult de două radare active. Motivul acestei variații de activitate a sistemelor radar trebuie aflat, consideră partea rusă.

6. Ce căuta un avion militar pe o rută destinată zborurilor civile? Sistemele de monitorizare rusești au observat trei avioane civile zburând în zonă: un zbor de la Copenhaga spre Singapore la ora 17.17, un zbor de la Paris la Taipei, la 17.24, și zborul Amsterdam - Kuala Lumpur. În același timp, pe traseul destinat zborurilor civile se afla și un avion militar ucrainean, probabil un Su-25, apropiindu-se de zborul MH17 către Kuala Lumpur. Su-25 se afla la circa 3-5 kilometri de MH17, fiind capabil să zboare pentru scurte perioade de timp la o altitudine mare, de 10.000 de metri, susține partea rusă. Armamentul standard al unui Su-25 include rachete aer-aer R60, capabile să țintească și să lovească ținte aflate la o distanță de 12 kilometri.

7. De ce avionul militar ucrainean zbura la o distanță atât de mică de avionul de pasageri malaezian? La 17.21’35, cu viteza Boeingului malaezian scăzând la 200 de kilometri pe oră, sistemele de monitorizare rusești au interceptat un obiect în deplasare aeriană care, în final, a dus la distrugerea avionului de pasageri. Acest obiect în deplasare a apărut pe sistemele de monitorizare vreme de patru minute, fiind interceptat de radarele de la Ust-Donețk și Buturinskaya. Un controlor de trafic aerian chiar a solicitat caracteristicile respectivului obiect neidentificat, dar a fost incapabil să stabilească parametrii de zbor ai acestuia sau alte caracteristici. După producerea tragediei, oficialii ucraineni au negat că în zona respectivă ar fi zburat vreun avion militar ucrainean, în ziua tragică, dar, după cum se poate observa din dovezile puse la dispoziție de partea rusă, adevărul a fost altul.

8. De unde venea lansatorul de rachete BUK arătat pe imaginile video puse la dispoziție de partea ucraineană și aliații săi occidentali? Cum imaginile au fost înregistrate pe teritoriul controlat de Kiev, unde a fost transportat sistemul de apărare antiaeriană BUK? În ciuda afirmațiilor că partea rusă a fost implicată în trimiterea sistemului BUK în zona controlată de rebeli în estul Ucrainei, oficialii ruși au dezlegat și acest mister, analizând imaginile puse la dispoziție chiar de partea ucraineană. Într-una din imagini apare un panou publicitar cu o reclamă la un dealer auto din Krasnoarmeisk, pe strada Dnepropetrovsk 34. Orașul Krasnoarmeisk se află sub controlul forțelor ucrainene încă din 11 mai, deci sistemul BUK nu avea ce să caute acolo dacă ar fi fost trimis de ruși rebelilor!

9. Unde se află acum sistemul BUK surprins în imaginile respective și de ce, potrivit acelorași imagini, lipsesc câteva rachete? Când a fost ultima dată când a fost folosit la lansarea unei rachete?

10. De ce SUA nu au făcut publice imaginile care ar constitui dovada că o rachetă lansată de rebelii pro-ruși a doborât avionul malaezian? Oficialii americani susțin că au imagini din satelit care dovedesc că avionul a fost doborât de o rachetă a rebelilor, dar nimeni nu a văzut acele imagini, susține partea rusă. Din câte știu specialiștii ruși, un satelit american a zburat deasupra sud-estului Ucrainei chiar pe data de 17 iulie, de la ora 17.06 la ora 17.21, ora Moscovei. Acest satelit este parte a unui sistem experimental, conceput să urmărească și să monitorizeze lansarea de rachete de diferite raze de acțiune. Dacă partea americană deține imagini surprinse de acest satelit, ar trebui să le facă publice, pentru a fi examinate de comisia internațională de anchetă asupra zborului MH17. Poate fi o coincidență, dar satelitul american s-a aflat exact când trebuia și unde trebuia pentru a surprinde imaginile cu ultimele momente ale zborului malaezian. Aceasta nu este prima dată când înalți oficiali militari de la Moscova ridică aceste întrebări asupra tragediei aviatice din Ucraina, însă niciun fel de explicații nu au fost formulate nici de la Kiev, nici de la Washington, chiar dacă se insistă pe implicarea morală și tehnică a Rusiei în producerea acestei tragedii, conchide Russia Today. SUA învinovățesc rebelii pro-ruși din estul Ucrainei, dar refuză să pună la dispoziție dovezile pe care se bazează. Mai mult, americanii susțin că întrebările ridicate de partea rusă fac parte dintr-o amplă campanie de dezinformare.

CRIMĂ ODIOASĂ IATA, organizaţia care regrupează toate companiile aeriene din lume, a denunţat, ieri, obstacolele pe care le întâmpină ancheta privind prăbuşirea avionului malaezian în estul Ucrainei şi a cerut ca trupurile victimelor să fie predate rapid familiilor. ”Tragedia MH17 este o insultă. La sfârşitul săptămânii s-a confirmat că pasagerii şi echipajul de la bordul avionului au fost victimele unei crime odioase”, a declarat directorul general al IATA (Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian), Tony Tyler. ”Avionul era identificat clar ca fiind un zbor comercial. Acesta a fost doborât, cu încălcarea totală a dreptului internaţional, a normelor şi convenţiilor, în timp ce zbura la o altitudine considerată sigură. Printre priorităţile imediate, cadavrele victimelor trebuie predate rudelor lor în mod respectuos. De peste patru zile, am asistat la imagini înspăimântătoare de la scena accidentului”, a precizat acesta. El le-a cerut Guvernelor să pună deoparte divergenţele şi să trateze victimele şi pe familiile lor cu demnitatea pe care o merită, ceea ce include securizarea de urgenţă a locului tragediei. ”Ancheta trebuie de asemenea lansată urgent, cu o totală libertate de acces şi acţiune”, a subliniat Tyler, care a denunţat acţiunile ce au încetinit ancheta, fără a le menţiona.

DIN LAC ÎN PUȚ Malaysia Airlines a deviat deasupra Siriei unul dintre zborurile sale, pentru a evita traversarea spaţiului aerian ucrainean după prăbuşirea uneia dintre aeronavele sale, a confirmat compania, care subliniază că această rută a fost decisă în acord cu reglementările internaţionale. Zborul MH4, pe ruta Londra - Kuala Lumpur, a urmat o traiectorie aprobată de Organizaţia de Aviaţie Civilă Internaţională (ICAO), a anunţat compania. De la prăbuşirea avionului Boeing al Malaysia Airlines (zborul MH17), zeci de companii şi-au modificat planurile de zbor pentru a evita această regiune situată în apropiere de frontiera rusă. Avioanele Airbus A380 care se deplasează pe ruta Londra - Kuala Lumpur (cu numărul de cod MH4) survolează de obicei Turcia, potrivit Flightradar24, site-ul prin care se poate consulta în timp real traficul aerian în lume. Dar el a semnalat luni că MH4 a survolat duminică Siria, ţară devastată de un război civil.