Primii doi emiţători de gaze cu efect de seră la nivel mondial, China și SUA, au stabilit ieri, la Beijing, noi obiective în acest domeniu, sub presiunea urgenţei unui acord mondial la Conferinţa de la Paris privind încălzirea globală, prevăzută în 2015. China, primul poluator mondial cu gaze cu efect de seră, a adoptat obiectivul unui vârf la orizontul lui 2030, dar intenţionează să încerce să-l atingă mai devreme, a anunţat Casa Albă. La rândul lor, SUA s-au angajat în vederea unei reduceri până în 2025 a emisiilor cu 26-28% faţă de nivelul din 2005. Este pentru prima dată când China se angajează cu privire la un vârf al emisiilor, adică anul începând din care acestea vor înceta să mai crească şi din care curba se va inversa. Aceste anunţuri au fost făcute în timp ce preşedintele american, Barack Obama, era primit la Beijing de omologul său chinez, Xi Jinping, după ce ambii lideri au participat cu o zi înainte la Summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

Constatarea ştiinţifică este fără drept de apel: eforturile actuale sunt insuficiente pentru a limita creşterea temperaturii mondiale cu două grade Celsius, obiectivul pe care şi l-a stabilit comunitatea internaţională, pentru a evita o accelerare catastrofică a modificărilor climatice. Însă, la sfârşitul lui 2015, Conferinţa anuală a ONU asupra modificărilor climatice vrea să obţină un acord suficient de ambiţios pentru militarea încălzirii globale la un nivel de două grade Celsius. Beijingul şi Washingtonul sunt hotărâte să ajungă la acest acord la Paris, a declarat Xi Jinping. SUA şi China reprezintă împreună peste 40% din totalul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) de pe planetă. Emisiile de CO2 per capita în China le depăşesc deja pe cele ale UE. Obiectivul american este ambiţios şi realizabil, dar ar putea să se lovească de opoziţia congresmenilor. Imediat după anunţul de la Beijing, liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell, a catalogat ca nerealist obiectivul american. În negocierile privind modificările climatice, China cere în mod sistematic să nu fie supusă aceloraşi solicitări ca ţările industrializate. Beijingul insistă asupra principiului responsabilităţii comune, dar diferite, potrivit căruia responsabilitatea luptei împotriva încălzirii globale revine în principal ţărilor dezvoltate. Europa, la rândul său, s-a angajat la o reducere cu cel puţin 40% a emisiilor până în 2030, raportat la nivelul din 1990. Luna trecută, comisarul european pentru Climă, Connie Hedegaard, a îndemnat SUA să-şi asume un obiectiv concret şi ambiţios în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În ceea ce priveşte anul pe care-l va alege China pentru a începe să-şi reducă emisiile, Hedegaard a declarat că, ”dacă acesta va fi 2030, va fi prea târziu. O dată mult mai apropiată ar fi un cadou din partea Chinei pentru întreaga lume”.

A doua economie mondială şi, totodată, prima piaţă pentru automobile din lume, China este nevoită să acţioneze împotriva CO2, deoarece poluarea atmosferică s-a impus ca o problemă majoră în metropolele chineze. Premierul chinez, Li Keqiang, a anunţat recent că ţara va închide 50.000 de furnale mici pe cărbune şi va îmbunătăţi performanţele de mediu ale celor mai mari centrale. Însă China, care reprezintă jumătate din consumul mondial de cărbune, o sursă din care obţine peste 70% din energie şi care înregistrează în continuare o tendinţă de creştere în acest domeniu, va continua în paralel să construiască numeroase centrale termice.