DEZIDERAT În loc să înveţe să vorbească corect româneşte şi să respecte valorile şi legile ţării, politicienii unguri şi secui din România vorbesc numai de obţinerea autonomiei şi de separare teritorială. În condiţiile în care autorităţile române au dormit până acum, minoritatea maghiară a făcut paşi importanţi în realizarea acestui deziderat. În acest sens, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, afirmă că organizaţia va înregistra iniţiativa creării cadrului juridic pentru autonomie la nivel european doar după ce, în urma discuţiilor cu partenerii din alte state membre, va avea certitudinea unui sprijin suficient pentru strângerea unui milion de semnături. Balazs a declarat, sâmbătă, la încheierea conferinţei pe tema autonomiei organizate la Sovata de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi Centrul Maurits Coppieters al Alianţei Libere Europene (EFA/ALE), că este mulţumit de faptul că şi reprezentanţii EFA/ALE cred că este necesar ca la nivelul UE să existe un cadru juridic pentru autonomie. Astfel că, după ce vor avea „binecuvântarea” UE pentru autonomie, ungurii şi secuii vor trece şi la fapte, adică la începerea demersurilor pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Izsak Balazs a mai arătat că, în pauza conferinţei, un reprezentant din Ţara Bascilor spunea că numai din regiunea sa se pot strânge un milion de semnături în acest sens. Însă ceea ce nu spune Balazs este că, faţă de basci, secuii şi ungurii sunt parveniţi pe aceste meleaguri, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat cu multe secole în urmă.

HOP ŞI TOKES Cum nu există înmormântări fără babe şi nunţi fără lăutari, tot aşa, această conferinţă de la Sovata nu s-a putut ţine fără „tartorul” separării teritoriale, europarlamentarul Laszlo Tokes, care a afirmat că „politica de asimilare” a maghiarilor din România „continuă, de 92 de ani încoace”, între metodele folosite în prezent numărându-se „o politică ortodoxă de colonizare”, dar şi legislaţia în domeniul învăţământului.