Doi astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională au efectuat cu succes, sâmbătă, o primă ieşire pe orbită pentru a repara un circuit de răcire, însă o anomalie apărută la unul dintre costumele spaţiale a dus la amânarea cu 24 de ore a următoarei ieşiri orbitale. NASA a precizat că este vorba de o problemă cauzată de condensul produs în costumul astronautului Rick Mastracchio, de 53 de ani. NASA a constatat anomalia abia la încheierea misiunii, în camera de decompresie de la bordul Staţiei. Această anomalie nu are nicio legătură cu scurgerea de apă care s-a produs, în iulie, în casca astronautului italian Luca Parmitano, de la Agenţia Spaţială Europeană. Din cauza acelei defecţiuni, astronautul italian a fost nevoit să revină de urgenţă la bordul Staţiei.

Este acelaşi costum ce a fost utilizat, sâmbătă, în timpul ieşirii pe orbită de al doilea astronaut, Mike Hopkins, de 44 de ani. NASA a dat asigurări în această săptămână, spunând că ambele costume se aflau în stare perfectă de funcţionare. O zi suplimentară înainte de următoarea misiune pe orbită va permite astronauţilor de la bordul Staţiei să pregătească în amănunt acel costum. NASA afirmă că cei doi astronauţi nu s-au aflat niciodată în pericol în timpul ieşirii pe orbită şi a precizat, de mai multe ori, că interioarele căştilor celor doi astronauţi au rămas uscate.

BALET ORBITAL Rick Mastracchio şi Mike Hopkins au fost extrem de eficienţi sâmbătă, terminându-şi misiunea în cinci ore şi 29 minute, cu o oră mai puţin decât era prevăzut, executând, totodată, o parte din lucrările programate pentru a doua ieşire orbitală, ce a fost reprogramată pentru marţi, 24 decembrie, începând de la ora 12.10 GMT. Acea ieşire ar trebui să dureze şase ore şi 30 de minute şi poate duce la finalizarea operaţiunii de înlocuire a pompei defecte din sistemul de răcire, fără a mai fi nevoie de efectuarea unei a treia ieşiri orbitale, care, înainte de această amânare de 24 de ore, era programată pentru 25 decembrie. Rick Mastracchio şi Mike Hopkins au deconectat cele patru conducte de amoniac ale pompei defecte şi conexiunile electrice cu un avans de o oră şi jumătate faţă de programul stabilit. Echipele de la sol le-au cerut apoi să înceapă să excute o parte din sarcinile programate pentru a doua ieşire pe orbită. Cei doi astronauţi au început să scoată pompa de amoniac defectă, care are mărimea unui frigider şi cântăreşte 353 de kilograme, ce fusese deja înlocuită în 2010, pentru a o lega, provizoriu, de unul dintre tronsoanele Staţiei din apropiere. Pentru acest „balet orbital”, cei doi astronauţi au fost asistaţi de un braţ telescopic, lung de 15 metri, manevrat din interiorul Staţiei de japonezul Koichi Wakata, care a coordonat operaţiunile.

Această reparaţie nu putea să aştepte prea mult, explicase NASA, care a încercat iniţial să rezolve această problemă de la distanţă, acţionând o valvă, pentru a o compensa pe aceea care este blocată şi care împiedică o circulaţie normală a amoniacului în circuitul de răcire. Dacă o altă defecţiune se va produce în al doilea circuit de climatizare, Staţia Spaţială se va afla atunci într-o situaţie periculoasă, necesitând o potenţială evacuare a echipajului. După această pană, produsă pe 11 decembrie, climatizarea este asigurată de acel circuit secundar, care nu poate să asigure de unul singur toate nevoile. Echipamentele non-esenţiale de pe Staţie au fost oprite din acest motiv.

Decizia agenţiei spaţiale americane de a efectua aceste ieşiri orbitale în regim de urgenţă a condus la amânarea pentru începutul lunii ianuarie a lansării capsulei de tip cargo Cygnus, fabricată de compania americană Orbital Science, care trebuia iniţial să efectueze prima ei misiune de reaprovizionare a Staţiei pe 19 decembrie. Ieşirea orbitală de sâmbătă a făcut ca numărul astronauţilor, provenind din nouă ţări, care au ieşit în spaţiu în exteriorul Staţiei să ajungă la 113: ei au petrecut în total 1.100 de ore în spaţiu, adică aproape 46 de zile. Pentru Rick Mastracchio a fost cea de-a şaptea „escapadă” orbitală, care a făcut ca timpul său total petrecut în spaţiu în afara staţiei să ajungă la 46 de ore. În schimb, misiunea de sâmbătă a reprezentat prima ieşire orbitală pentru Mike Hopkins.

Staţia Spaţială este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de SUA şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune. Staţia se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, Staţia oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.