Patru noi proceduri de infringement pentru România! Comisia Europeană (CE) a lansat, ieri, patru proceduri de infringement împotriva României, care nu a transpus legislaţia europeană în cea naţională în domeniul mediului, al mării şi al controalelor importurilor de sare. CE cere "de urgenţă" Italiei, României şi Sloveniei să trimită detalii cu privire la modul în care legislaţia UE privind depozitarea mercurului metalic considerat deşeu este pusă în aplicare în legislaţia lor naţională. Cele trei state membre nu au respectat termenul-limită iniţial - 15 martie 2013 - de transpunere a legislaţiei europene în cea naţională, iar Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere, acordând statelor membre două luni pentru a răspunde. "Întrucât nu s-a primit niciun răspuns, Comisia trimite un aviz motivat (infringement)", precizează comunicatul Executivului european. Totodată, CE solicită României să transpună Directiva privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice în legislaţia sa naţională, întrucât aceasta are drept scop "reducerea la minimum a utilizării animalelor în experimente şi impune utilizarea de alternative acolo unde este posibil, asigurându-se, în acelaşi timp, că cercetarea în UE rămâne la un nivel de vârf". Directiva trebuia să fie adoptată în legislaţia naţională până la 10 noiembrie 2012. Un alt infringement vizează controlul importurilor de sare în ţări care nu sunt membre ale UE, precum Ucraina şi Belarus. CE atrage atenţia asupra faptului că România nu a furnizat "dovezi ale contaminării radioactive a sării importate (nu au existat rezultate pozitive în eşantioane) şi că evaluarea riscurilor efectuată de România nu este adecvată". CE consideră că controlul fizic sistematic al sării importate din acelaşi loc de origine din Ucraina şi Belarus este "disproporţionat" şi nu poate fi justificat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004. De asemenea, Comisia cere României să asigure schimbul electronic direct de informaţii relevante în domeniul pescuitului cu alte state membre.

În toate cele patru cazuri, Comisia avertizează Bucureştiul că, dacă nu acţionează în termen de două luni, cazurile pot fi înaintate Curţii de Justiţie a UE, care poate impune sancţiuni financiare.