Contribuabilii trebuie să primească informaţii cu privire la activul personal şi situaţia fondului privat de pensii pentru care au optat, iar obligaţia de emitere a acestor comunicări revine administratorilor de fonduri de pensii private. Această nouă normă adoptată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) prevede şi că entităţile raportoare vor fi responsabile pentru prejudiciile create prin neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor de raportare şi transparenţă. Atît administratorii, cît şi depozitarii fondurilor de pensii administrate privat vor transmite zilnic CSSPP informaţii despre valoarea activului total, valoarea activului net, valoarea unitară a activului net şi numărul de unităţi de fond, iar săptămînal vor transmite informaţii despre numărul de participanţi pentru ultima zi lucrătoare a săptămînii încheiate. Raportările contabile anuale şi semestriale depuse la CSSPP vor fi însoţite de dovada depunerii la Ministerului Economiei şi Finanţelor, după caz. Potrivit prevederilor normei metodologice, administratorii au obligaţia să publice pe pagina proprie de web raportările anuale şi semestriale. Semestrial, aceştia vor publica valoarea ratei de rentabilitate a fondului de pensii administrat privat, iar lunar, situaţia detaliată a investiţiilor. Pentru Pilonul II, CSSPP a autorizat 18 companii care să administreze fonduri de pensii private obligatorii. Campania de aderare la Pilonul II s-a desfăşurat în perioada 17 septembrie 2007 - 17 ianuarie 2008. Numărul salariaţilor înscrişi şi validaţi de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), la 17 ianuarie, s-a ridicat la 3,991 milioane de persoane. Cifra va fi suplimentată cu 300.000 - 500.000 de persoane, care vor intra în procedura de redistribuire a salariaţilor pînă în 35 de ani care nu s-au înscris la niciun fond.

Proiect pentru garantarea pensiilor private

Referitor la garantarea pensiilor private, Comisia de Supraveghere pregăteşte un proiect în acest sens care va fi gata în două-trei săptămîni, conform unei declaraţii a directorului general al CSSP, Cristian Roşu: \"Pentru început, am gîndit o valoare iniţială a contribuţiilor de 50.000 euro, adică 1% din capitalul social minim de înfiinţare a unei societăţi de administrare (n.r. - cel puţin 4.000.000 euro), dar nu mai puţin de 50.000 euro\". Suma reprezintă, de fapt, propunerea Comisiei cu privire la legea pentru înfiinţarea fondului de garantare în sistemul pensiilor private. Roşu a precizat că administratorii vor plăti şi o contribuţie lunară, care va fi stabilită ulterior de către CSSP. \"Pentru început, este posibil să fie nevoie de mai puţini bani, deoarece sînt active puţine în piaţă însă, ulterior, ar putea să fie nevoie de contribuţii mai mari, odată cu creşterea sumelor administrate\", a mai spus Roşu. Potrivit legislaţiei, arbitrul pensiilor private nu poate constrînge administratorii să înfiinţeze acest fond de garantare şi, prin urmare, va iniţia un act legislativ pe baza căruia se va impune înfiinţarea acestui fond. El a menţionat că în cazul fondului de garantare din sistemul bancar, băncile garantează pînă la un anumit plafon depozitele populaţiei, iar CSSP va garanta diferenţele care nu pot fi obţinute din lichidarea activelor fondului, în cazul în care un administrator intră în procedură de administrare specială. Fondul de garantare a pensiilor private va plasa banii în instrumente cu lichiditate mare şi risc scăzut, iar forma de organizare a acestuia va fi, cel mai probabil, cea de societate pe acţiuni, după cum declarase, la jumătatea anului trecut, preşedintele CSSP, Mircea Oancea. Pentru depunerile populaţiei în bănci, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar garantează depozitele pînă la un plafon de 20.000 euro.