Liderii UE au adoptat, ieri, reformarea spaţiului Schengen, iar noile reguli au fost comparate de premierul olandez, Mark Rutte, cu monitorizarea impusă României şi Bulgariei după aderarea la UE. Liderii au decis să accelereze ghidarea politică legată de cum este gestionată zona Schengen, spunând că acest lucru trebuie făcut în acord cu standarde comune şi principii şi norme fundamentale. Pentru a se răspunde viitoarelor provocări, o monitorizare eficientă şi un sistem de evaluare sunt necesare pentru a se asigura că acest lucru se întâmplă. Evaluările pe ţări vor fi făcute de grupuri formate din experţi naţionali din statele membre, oficiali CE şi agenţiile competente.

Premierul olandez a spus că ştie că România şi Bulgaria se tem puţin că va exista o legătură între deciziile luate vineri şi aderarea lor la Schengen. Miniştrii UE de Interne au decis la 9 iunie să amâne aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Rutte a spus clar că Olanda nu crede că cele două state au îndeplinit în acest moment criteriile pentru aderarea la Schengen şi că, în pofida poziţiei PE, ţara sa consideră că MCV şi Schengen sunt direct legate.

Liderii europeni au adoptat, vineri, o reformă care le oferă statelor UE un spaţiu mai mare de manevră pentru a reintroduce controalele la frontierele naţionale, în cadrul spaţiului Schengen, atunci când un stat membru este considerat deficitar. Reforma are loc în contextul controverselor suscitate în Europa de sosirea de imigranţi din Tunisia şi Libia, care a antrenat tensiuni între Franţa şi Italia. ”Acest lucru nu pune în discuţie principiul libertăţii de circulaţie a cetăţenilor în cadrul spaţiului Schengen, el permite ca această libertate de circulaţie să fie controlată. În cazul în care nu s-ar fi făcut nimic, abia atunci ar fi existat un risc ca Schengen să dispară”, a apreciat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.