Comisarul european pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, a cerut menţinerea ajutorului umanitar acordat de Uniunea Europeană Coreei de Nord, pentru a evita o suferinţă mai mare a populaţiei acestei ţări. Chiar dacă relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Coreea de Nord sînt limitate, autorităţile de la Bruxelles au oferit acestei ţări un ajutor umanitar în valoare totală de 345 de milioane de euro, începînd din 1995. În schimb, Organizaţia Naţiunilor Unite au început discuţii menite să decidă măsuri punitive împotriva Coreei de Nord, după efectuarea unui test nuclear subteran.
Regimul de la Phenian a reacţionat dur faţă de intenţia Japoniei de a impune noi sancţiuni. Autorităţile de la Tokyo au în vedere şi accelerarea desfăşurării unui sistem de apărare antirachetă, prevăzută în prezent pentru anul fiscal 2011. La rîndul său, armata sud-coreeană îşi adaptează capacităţile de reacţie la ameninţarea unui război nuclear. Statul Major a recomandat Ministerului sud-coreean al Apărării să revadă planurile de urgenţă şi să se asigure că autorităţile de la Seul dispun de un arsenal capabil să distrugă armamentul nord-coreean susceptibil de transportarea unei încărcături nucleare. Stabilie în 2002, planurile de acţiune americano-sud-coreene sînt destinate contracarării unei posibile invazii a armatei nord-coreene. Aceste planuri nu prevăd însă măsuri specifice în caz de atac nuclear.
Majoritatea sud-coreenilor doresc ca ţara lor să obţină arma nucleară, ca urmare a anunţului făcut de regimul de la Phenian privind efectuarea cu succes a unui test nuclear la începutul săptămînii. Circa 65% dintre persoanele chestionate s-au pronunţat în favoarea dotării Coreei de Sud cu armament nuclear, în timp ce 32% dintre respondenţi au declarat că se opun acestei opţiuni. Coreea de Sud a abandonat un proiect de program nuclear în anii '70, în urma presiunilor intense exercitate de Statele Unite. 78% dintre cele 760 de persoane chestionate apreciază că oficialii de la Seul ar trebui să îşi revizuiască politica faţă de Phenian.