Constănţenii vor beneficia, în scurt timp, de noi terapii pentru insuficienţa cardiacă, mulţumită colaborării Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa cu un renumit specialist în terapia insuficienţei cardiace din Germania, dr. Richard Stern. Colaborarea cu medicul german, de origine română, face parte din cadrul acţiunilor demarate de conducerea unităţii sanitare în urmă cu aproape un an şi jumătate, al căror scop este aducerea unui plus de valoare serviciilor medicale oferite constănţenilor, dar nu numai. „În cadrul acestor acţiuni, pe care le susţinem în continuare, am avut mai multe colaborări atât cu medici din străinătate cât şi cu medici din Bucureşti. În acest context, avem bucuria de a anunţa că unul din cei mai reputaţi specialişti de cardiologie intervenţională din Berlin, Germania, va lucra şi în Centrul de Cardiologie Intervenţională din incinta SCJU”, a declarat managerul general al SCJU, dr. Dan Căpăţână. El a adăugat că primele intervenţii ar putea avea loc în cel mult două săptămâni. Potrivit coordonatorului Centrului de Cardiologie Intervenţională, dr. Bogdan Mut-Vitcu, colaborarea cu dr. Stern este extrem de importantă pentru dezvoltarea cardiologiei intervenţionale. „Este un câştig extrem de important pentru Constanţa şi pentru cardiologii mai tineri care vor să se pregătească în domeniu”, a spus dr. Mut-Vitcu.

PREZENT LA CONSTANŢA Specialistul german s-a aflat, ieri, la Constanţa, unde le-a vorbit medicilor cardiologi din cadrul SCJU despre câteva dintre procedurile aplicate în terapia insuficienţei cardiace. Printre acestea se numără şi resincronizarea cardiacă, o metodă invazivă prin care se implantează un stimulator care să restabilească sincronismul contracţiei cardiace, atunci când inima este slăbită. De asemenea, s-a discutat şi despre implantul de defibrilatoare cardiace, aparate care au rolul să detecteze moartea subită atunci când survine stopul cardiac indiferent unde se află pacientul şi să declanşeze şocuri electrice care să repornească inima. „Sunt tehnologii de ultimă oră şi la pacienţii cu risc mare de moarte subită se poate înjumătăţi mortalitatea prin aceste proceduri”, a mai spus dr. Mut-Vitcu. De asemenea, printre noutăţile prezentate de dr. Stern s-a numărat şi introducerea în ghidul de tratament al afecţiunii folosirea biomarkerilor pentru confirmarea sau excluderea insuficienţei cardiace. „Aceşti biomarkeri nu sunt noi, dar, până acum, ei nu erau încluşi în ghidul de tratament pentru această afecţiune”, a precizat specialistul german.