Coreea de Nord, care a anunţat luni că a efectuat un al doilea test nuclear şi tiruri cu rachetă, a efectuat, marţi, două teste noi de rachetă cu rază scurtă de acţiune, a anunţat agenţia de presă sud-coreeană Yonhap. Regimul comunist a efectuat un tir cu rachetă de tip sol-aer şi unul cu rachetă de tip sol-mare în largul coastei sale estice, în apropierea oraşului Hamhung, potrivit unei surse guvernamentale citate de agenţia Yonhap. ”Serviciile de informaţii analizează motivaţia acestui tir”, a adăugat sursa, precizînd că rachetele au o rază de acţiune de 130 de kilometri. Potrivit aceleeaşi surse, Coreea de Nord declarase, anterior, ”o zonă a Mării Galbene, interzisă vapoarelor”, adăugînd că Phenianul pare să pregătească lansarea de rachete cu rază scurtă de acţiune, astăzi sau mîine. Coreea de Nord a anunţat luni că a efectuat cu succes un nou test nuclear, după primul efectuat în octombrie 2006, sfidînd presiunile internaţionale menite să o determine să renunţe la programul său nuclear. Regimul comunist a procedat, de asemenea, în aceeaşi zi, la tiruri de rachetă cu rază scurtă de acţiune. Phenianul a ameninţat cu represalii - şi în special un nou test nuclear - după condamnarea sa, luna trecută, în cadrul ONU, ca urmare a lansării unei rachete cu rază lungă de acţiune deasupra Japoniei, la începutul lui aprilie.

Consiliul de Securitate al ONU condamnă testul nord-coreean şi pregăteşte sancţiuni

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat, luni, noul test nuclear efectuat de Coreea de Nord şi a decis să pregătească o rezoluţie care ar urma să conţină noi sancţiuni faţă de Phenian. ”Membrii Consiliului şi-au exprimat opoziţia fermă şi condamnarea testului nuclear efectuat la 25 mai 2009, de Coreea de Nord, care constituie o încălcare clară a Rezoluţiei 1.718”, a declarat ambasadorul Rusiei, Vitali Ciurkin, în numele Consiliului, pe care îl prezidează în luna mai. Ei au decis să înceapă imediat să lucreze la o rezoluţie a Consiliului asupra acestui subiect, a adăugat Ciurkin, la finalul unei reuniuni de consultări convocată de urgenţă, la cererea Japoniei, după testul nuclear nord-coreean. Ei cer ca Phenianul să îşi respecte pe deplin obligaţiile conform rezoluţiilor Consiliului, adaugă declaraţia, a cărei adoptare a necesitat unanimitatea celor 15 membri ai Consiliului de Securitate.

Mai mulţi diplomaţi occidentali şi-au exprimat dorinţa ca viitoarea rezoluţie să includă noi sancţiuni împotriva regimului comunist de la Phenian. ”Este important ca acţiunile Coreei de Nord, această gravă provocare care a luat forma unui test nuclear, să aibă un preţ”, a declarat ambasadorul adjunct al Franţei, Jean-Pierre Lacroix. Ambasadoarea SUA, Susan Rice, şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa pentru ”măsuri puternice”, dar fără a pronunţa cuvîntul ”sancţiuni”. ”SUA apreciază că noul test nuclear nord-coreean este o încălcare gravă a dreptului internaţional şi o ameninţare pentru pacea şi securitatea internaţională şi vor încerca, prin urmare, să obţină o rezoluţie puternică, cu măsuri puternice”, a declarat Rice. Ambasadorul Japoniei, Yukio Takasu, a afirmat că ”testul nuclear nord-coreean constituie o ameninţare directă pentru securitatea Japoniei şi a Asiei”.

Consiliul de Securitate a condamnat, la 13 aprilie, un tir de rachetă balistică efectuat la 5 aprilie de Coreea de Nord şi a consolidat regimul de sancţiuni implementat în 2006. Aceste sancţiuni constau în blocarea bunurilor financiare din străinătate deţinute de trei companii nord-coreene, dintre care o bancă, pentru implicarea lor în activităţile balistice ale Phenianului, precum şi ale filialelor lor, ceea ce afectează în total 11 entităţi. În replică la această condamnare şi la aceste măsuri, Phenianul şi-a anunţat retragerea de la negocierile în şase (Rusia, Coreea de Nord şi Coreea de Sud, SUA, Japonia şi China), încetarea cooperării sale cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi reactivarea instalaţiilor sale nucleare.

Miniştrii de Externe din UE şi Asia condamnă testul nuclear nord-coreean

Miniştrii de Externe din UE şi Asia, prezenţi la Hanoi pentru o reuniune ASEM, au condamnat testul nuclear nord-coreean şi au exercitat presiuni asupra Phenianului să nu efectueze un nou test, potrivit unei declaraţii comune publicate marţi. Şefii diplomaţiilor din ASEM, organizaţie care reuneşte cele 27 de state UE, cele zece din ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est), China, Japonia, Coreea de Sud, Mongolia, India şi Pakistanul, şi-au reafirmat sprijinul faţă de negocierile în şase ţări privind denuclearizarea Coreei de Nord.

Moscova a decis amînarea reuniunii comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică Rusia - Coreea de Nord, care era programată pentru 28 şi 29 mai. Sesiunea comisiei viza intensificarea cooperării bilaterale. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, promitea, în aprilie, dezvoltarea unor proiecte comune în materie de construcţii de căi ferate, subliniind existenţa unor perspective de cooperare umanitară şi culturală. Cooperarea este obstrucţionată de datoria pe care Coreea de Nord o are faţă de Rusia, în valoare de 8,8 miliarde de dolari. În aşteptarea depăşirii acestor probleme, diplomaţii ruşi au evitat să critice noul test nuclear efectuat luni de Coreea de Nord.

”Kim Jong-Il foloseşte armele nucleare pentru a evita înlăturarea ca Nicolae Ceauşescu”

“Liderul nord-coreean foloseşte armele nucleare pentru a-şi consolida poziţia şi a evita să fie înlăturat de la putere ca fostul dictator Nicolae Ceauşescu”, comentează “Daily Mail”. “Deşi alte ţări se dotează cu armament atomic pentru a se proteja de inamici externi, Kim Jong-Il consideră armele nucleare o modalitate de garantare a viitorului familei sale. Regimul nord-coreean consideră că bomba nucleară este o garanţie pentru dominaţia asupra poporului. Este atît de megaloman încît ar fi pregătit să îşi distrugă naţiunea, dacă ar fi înlăturat de la putere”, notează “Daily Mail”.

Kim Jong-Il intenţionează să îl numească în locul său pe fiul său cel mai mic, Kim Jong-Un, în vîrstă de 25 de ani. Mărturia unui disident reflectă modul în care Kim Jong-Il a devenit succesor al tatălui său. În cursul unei reuniuni, fostul lider Kim Il Sung a întrebat ce se va întîmpla dacă SUA ar ataca. Toţi membrii anturajului său i-au răspuns că, sub conducerea lui, Coreea de Nord va învinge. Însă, Kim Il Sung a continuat: “Şi dacă pierdem în faţa americanilor?”. Generalii nu au ştiut ce să răspundă, dar Kim Jong-Il a răspuns: “Vom distruge Pămîntul. Ce rost ar mai avea Pămîntul, fără Coreea de Nord!?”. “Familia aflată la conducerea Coreei de Nord ştie foarte bine că nu ar rezista prea mult timp dacă poporul s-ar ridica împotriva dictaturii. Îşi aduc aminte cum aliaţii lor din România, Nicolae şi Elena Ceauşescu, au fost executaţi în ziua de Crăciun. Pentru ei ar fi mai bine să distrugă totul decît să aibă o astfel de soartă umilitoare”, încheie “Daily Mail”.